Destinații de top din Grecia, abandonate de turiști din cauza prețurilor exorbitante. "E frumos, da, dar nu merită"

Turiștii dau semne că abandonează cele mai faimoase destinații din Grecia, insulele Mykonos și Santorini, din cauza prețurilor exorbitante, în căutarea unui raport corect între calitate și preț.

Mykonos și Santorini au înregistrat o scădere semnificativă a traficului turistic, iar vizitatorii care au ajuns pe insule au comentat că nu și-ar alege din nou aceste destinații.

„După călătoria noastră în Santorini, cred că este supraevaluat în proporție de 100%”, spun unii YouTuberi celebri, citați de keeptalkinggreece.com.

Datele sunt confirmate și de numărul sosirilor, presa locală a insulei raportând o scădere de 22% a traficului aerian în Santorini față de anul 2019.

O scădere similară se înregistrează și în Mykonos, situație care s-a schimbat drastic în insulele care erau campioane în ceea ce privește cazarea și divertismentul.
„Pierdere de 20% a traficului în Mykonos. Vara anului 2023 nu pare să fie ceea ce se aștepta pentru piața turistică din Mykonos”, a remarcat presa locală.

„Recent, printre turiștii de lux, criteriul de raportare corectă între calitate și preț prevalează, iar opinia generală este că, în special Mykonos și în al doilea rând Santorini, încearcă să profite de momentul exploziv al turismului în țară”.

„E frumos, da, dar pentru prețul plătit nu pot spune că merită. Timp de o lună am călătorit în Turcia, Spania, Maroc și Grecia. Pentru mine și soția mea, a costat în total 6.500 de dolari. Un prieten de-al meu a mers în Santorini în iulie cu iubita lui, iar vacanța a costat 7.000 de dolari de persoană pentru 10 zile”, au remarcat vizitatorii.

Insulele se confruntă cu o situație pe care au creat-o singure, susțin experții.

Creșterea exorbitantă a prețurilor le-a interzis grecilor să le viziteze și au devenit o destinație exclusivă pentru străini, cu toate că, chiar și străinii nu par să mai fie dispuși să plătească sume exorbitante.

„Căderea se datorează, desigur, și faptului că aceste două insule, care reprezintă armamentul greu al turismului de lux în Grecia, au devenit locuri interzise pentru turiștii greci, care nu sunt acolo pentru a acoperi golul, deoarece ei aleg alte destinații mai ieftine în Grecia sau chiar în străinătate”, a raportat revista de știri Mega TV Live News.

Se spune, printre altele, că alte insule grecești oferă vacanțe pentru toate bugetele posibile, în timp ce acest lucru nu este cazul pentru Mykonos, de exemplu, unde prețurile au explodat la cazare, restaurante, cluburi și alte servicii.

Între timp, turismul Greciei se confruntă cu o puternică competiție din partea Turciei, unde moneda locală continuă să scadă și să-și piardă valoarea, în timp ce turiștii nu prea se îngrijorează dacă se află sub soare pe această sau cealaltă parte a Mării Egee.

Portugalia și Albania se ridică și ele ca competitori puternici.

Un exemplu caracteristic al aroganței și încrederii de sine a antreprenorilor din turism este prezent în „programul de stat pentru subvenționarea turismului social” care este deja în desfășurare, iar nici Mykonos, nici Santorini nu au oferit cazare, a relatat Mega TV.

Cifra de afaceri în aprilie-mai 2023 pentru Mykonos și Santorini este de -15% până la -20%.

Sosiri internaționale în aprilie 2023 Total: +14,6%

Mykonos: -29%

Santorini: -6,4%

Rhodes: +31,2%

Thessaloniki: +26,8%

Atena: +17,4%

Mykonos – Santorini- Cifra de afaceri: aprilie-mai -15 până la -20%

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#santorini #mykonos #insule

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.