Destinații de top din Grecia, abandonate de turiști din cauza prețurilor exorbitante. "E frumos, da, dar nu merită"

Turiștii dau semne că abandonează cele mai faimoase destinații din Grecia, insulele Mykonos și Santorini, din cauza prețurilor exorbitante, în căutarea unui raport corect între calitate și preț.

Mykonos și Santorini au înregistrat o scădere semnificativă a traficului turistic, iar vizitatorii care au ajuns pe insule au comentat că nu și-ar alege din nou aceste destinații.

„După călătoria noastră în Santorini, cred că este supraevaluat în proporție de 100%”, spun unii YouTuberi celebri, citați de keeptalkinggreece.com.

Datele sunt confirmate și de numărul sosirilor, presa locală a insulei raportând o scădere de 22% a traficului aerian în Santorini față de anul 2019.

O scădere similară se înregistrează și în Mykonos, situație care s-a schimbat drastic în insulele care erau campioane în ceea ce privește cazarea și divertismentul.
„Pierdere de 20% a traficului în Mykonos. Vara anului 2023 nu pare să fie ceea ce se aștepta pentru piața turistică din Mykonos”, a remarcat presa locală.

„Recent, printre turiștii de lux, criteriul de raportare corectă între calitate și preț prevalează, iar opinia generală este că, în special Mykonos și în al doilea rând Santorini, încearcă să profite de momentul exploziv al turismului în țară”.

„E frumos, da, dar pentru prețul plătit nu pot spune că merită. Timp de o lună am călătorit în Turcia, Spania, Maroc și Grecia. Pentru mine și soția mea, a costat în total 6.500 de dolari. Un prieten de-al meu a mers în Santorini în iulie cu iubita lui, iar vacanța a costat 7.000 de dolari de persoană pentru 10 zile”, au remarcat vizitatorii.

Insulele se confruntă cu o situație pe care au creat-o singure, susțin experții.

Creșterea exorbitantă a prețurilor le-a interzis grecilor să le viziteze și au devenit o destinație exclusivă pentru străini, cu toate că, chiar și străinii nu par să mai fie dispuși să plătească sume exorbitante.

„Căderea se datorează, desigur, și faptului că aceste două insule, care reprezintă armamentul greu al turismului de lux în Grecia, au devenit locuri interzise pentru turiștii greci, care nu sunt acolo pentru a acoperi golul, deoarece ei aleg alte destinații mai ieftine în Grecia sau chiar în străinătate”, a raportat revista de știri Mega TV Live News.

Se spune, printre altele, că alte insule grecești oferă vacanțe pentru toate bugetele posibile, în timp ce acest lucru nu este cazul pentru Mykonos, de exemplu, unde prețurile au explodat la cazare, restaurante, cluburi și alte servicii.

Între timp, turismul Greciei se confruntă cu o puternică competiție din partea Turciei, unde moneda locală continuă să scadă și să-și piardă valoarea, în timp ce turiștii nu prea se îngrijorează dacă se află sub soare pe această sau cealaltă parte a Mării Egee.

Portugalia și Albania se ridică și ele ca competitori puternici.

Un exemplu caracteristic al aroganței și încrederii de sine a antreprenorilor din turism este prezent în „programul de stat pentru subvenționarea turismului social” care este deja în desfășurare, iar nici Mykonos, nici Santorini nu au oferit cazare, a relatat Mega TV.

Cifra de afaceri în aprilie-mai 2023 pentru Mykonos și Santorini este de -15% până la -20%.

Sosiri internaționale în aprilie 2023 Total: +14,6%

Mykonos: -29%

Santorini: -6,4%

Rhodes: +31,2%

Thessaloniki: +26,8%

Atena: +17,4%

Mykonos – Santorini- Cifra de afaceri: aprilie-mai -15 până la -20%

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#santorini #mykonos #insule

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a rămas principalul cumpărător de petrol pentru doi furnizori puternic sancționați – Rusia și Iran. Pentru a-i convinge pe rafinatorii chinezi să aleagă țițeiul lor, ambele state sunt nevoite să reducă prețurile, însă reducerile mai agresive oferite de Rusia încep să împingă Iranul în afara pieței.

Sortimentul rusesc Urals, cumpărat anterior în principal de India, se vinde acum în porturile chineze cu un discount de aproximativ 12 dolari/baril față de cotația de referință Brent, relatează Bloomberg, citând traderi familiarizați cu tranzacțiile. În ianuarie, reducerea era de 10 dolari. Calculul include costurile de transport, iar în porturile rusești barilii au fost expediați săptămâna trecută la 41,2–43,2 dolari, adică cu circa 27–29 dolari sub Brent, potrivit Argus Media.

La rândul lor, iranienii și-au majorat discountul la 11 dolari/baril, de la 8–9 dolari în decembrie, conform traderilor.

Pe acest fundal, livrările zilnice medii de petrol rusesc către porturile Chinei au urcat la 2,09 milioane barili în primele 18 zile ale lunii februarie, arată datele Bloomberg de urmărire a navelor. Volumul este cu aproximativ 20% mai mare decât în ianuarie și cu 50% peste nivelul din decembrie.

În schimb, exporturile iraniene au totalizat 1,2 milioane barili pe zi de la începutul anului, potrivit Kpler. Nivelul se menține relativ stabil de trei luni, dar este cu 12% sub perioada similară din 2025.

Principalii cumpărători ai petrolului rusesc și iranian sunt rafinăriile independente din China, cunoscute pentru disponibilitatea de a procesa țiței evitat de alte state. Capacitatea lor de absorbție este însă limitată: ele reprezintă doar circa un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt supuse cotelor de import stabilite de guvern.

Marile companii petroliere de stat chineze au evitat tradițional petrolul iranian și, recent, au redus semnificativ și tranzacțiile cu Rusia. Analistul Energy Aspects, Jiangnan Sun, semnalează acumularea de „barili sancționați” atât în depozitele terestre, cât și în cele maritime ale Chinei.

Rafinăriile private chineze nu mai pot prelua volume suplimentare, deoarece capacitățile lor par epuizate. Ca urmare, tot mai mult petrol din Rusia și Iran este stocat pe mare, în petroliere folosite drept depozite plutitoare.

Volumul petrolului rusesc aflat în astfel de nave se menține din decembrie la aproximativ 140 milioane de barili — cu circa 60 milioane (65%) mai mult decât la sfârșitul lui august, când Statele Unite au dublat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile din Rusia.

India continuă să-și diminueze achizițiile de țiței rusesc: din ianuarie, importurile ar putea scădea cu 40%, până la circa 600.000 barili pe zi, potrivit scenariului Rystad Energy.