Dilema lui Parlicov pentru salariul de 100 de mii de lei de la Moldovagaz: Trebuie să aleagă 4 candidați din cei 7

Într-un concurs pentru ocuparea a patru locuri din Consiliul de Administrație al SA „Moldovagaz”, șapte candidați au trecut proba interviului din cei 33 care au fost acceptați la interviu. „După ce vor fi radiografiați de presă voi lua o decizie pentru desemnarea celor patru candidați”, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov, într-o conferință de presă.

Cei șapte candidați care au trecut proba interviului sunt:

Dorin Junghietu, care, potrivit lui Parlicov, a acumulat cel mai mare punctaj. Ceilalți au scoruri apropiate.
Roman Stavilă
Vadim Ceban
Constantin Vozian
Edurad Calaneca
Radu Mandraburcă
Doina Vozian

„Fac un apel la presă ca toți cei 7 candidați să fie radiografiați. Noi vom publica CV-urile lor. Îndemn candidații să rămână deschiși și să răspundă întrebărilor presei, pentru a avea o imagine mai clară și pentru ca societatea să poată afla dacă există aspecte necunoscute despre acești candidați. După ce candidații vor fi scrutinizați de presă, eu voi lua decizia privind desemnarea celor patru membri”, a adăugat Parlicov.

În prezent, membrii Consiliului de Administrație de la Moldovagaz sunt: din partea Republicii Moldova – Vadim Ceban, Vitalie Țurcanu, Ilie Tutunaru și Alexandru Șevciuc. Mandatele acestora au fost prelungite pentru trei luni până la numirea noilor membri. Gazprom are desemnați 5 membri.

Moldovagaz, compania fiică a gigantului rus Gazprom, a contabilizat un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, comparativ cu pierderile de 323 milioane de lei în anul 2022, potrivit raportului financiar al companiei. Moldovagaz este controlată de concernul rus Gazprom (50%), Agenția Proprietății Publice (35,3%) și Tiraspoltransgaz (13,14%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #concurs #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.