Dilema lui Parlicov pentru salariul de 100 de mii de lei de la Moldovagaz: Trebuie să aleagă 4 candidați din cei 7

Într-un concurs pentru ocuparea a patru locuri din Consiliul de Administrație al SA „Moldovagaz”, șapte candidați au trecut proba interviului din cei 33 care au fost acceptați la interviu. „După ce vor fi radiografiați de presă voi lua o decizie pentru desemnarea celor patru candidați”, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov, într-o conferință de presă.

Cei șapte candidați care au trecut proba interviului sunt:

Dorin Junghietu, care, potrivit lui Parlicov, a acumulat cel mai mare punctaj. Ceilalți au scoruri apropiate.
Roman Stavilă
Vadim Ceban
Constantin Vozian
Edurad Calaneca
Radu Mandraburcă
Doina Vozian

„Fac un apel la presă ca toți cei 7 candidați să fie radiografiați. Noi vom publica CV-urile lor. Îndemn candidații să rămână deschiși și să răspundă întrebărilor presei, pentru a avea o imagine mai clară și pentru ca societatea să poată afla dacă există aspecte necunoscute despre acești candidați. După ce candidații vor fi scrutinizați de presă, eu voi lua decizia privind desemnarea celor patru membri”, a adăugat Parlicov.

În prezent, membrii Consiliului de Administrație de la Moldovagaz sunt: din partea Republicii Moldova – Vadim Ceban, Vitalie Țurcanu, Ilie Tutunaru și Alexandru Șevciuc. Mandatele acestora au fost prelungite pentru trei luni până la numirea noilor membri. Gazprom are desemnați 5 membri.

Moldovagaz, compania fiică a gigantului rus Gazprom, a contabilizat un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, comparativ cu pierderile de 323 milioane de lei în anul 2022, potrivit raportului financiar al companiei. Moldovagaz este controlată de concernul rus Gazprom (50%), Agenția Proprietății Publice (35,3%) și Tiraspoltransgaz (13,14%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #concurs #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.