Dilema lui Vladimir Putin privind anexarea teritoriilor ucrainene

Președintele Vladimir Putin și consilierii săi de la Kremlin se confruntă cu o dilemă: să meargă înainte cu referendumurile de anexare a teritoriilor ucrainene ocupate sau să aștepte să cucerească mai mult teritoriu, riscând ca rușii să își dea seama că „ceva nu merge cum trebuie”?, scrie Meduza.

Jurnaliștii de la acest site de investigații blocat de autoritățile ruse în data de 4 martie, concomitent cu restricționarea accesului rușilor la BBC și Deutsche Welle, citează două surse apropiate Kremlinului care afirmă că oficialii ruși nu sunt siguri cum să procedeze în continuare în legătură cu anexarea așa-ziselor „republici populare” Donețk și Lugansk și a teritoriilor ocupate din regiunile Herson și Zaporojie.

Conform calculelor făcute de jurnaliștii de investigație ruși, forțele armate ale Moscovei controlează acum 60,25% din teritoriul regiunii Donețk, cifră care nu a crescut semnificativ în ultima perioadă (în urmă cu o lună era de 59,7%).

În pofida acestui fapt, sursele Meduza afirmă că Kremlinul nu a renunțat deocamdată la ideea de a organiza referendumuri la toamnă privind anexarea autoproclamatelor RPD și RPL, precum și a celorlalte teritorii ce aparțin Ucrainei.

Kremlinul credea anterior că ar putea organiza toate referendumurile pe 11 septembrie, când în Rusia urmează să aibă loc alegeri pentru legislativele regionale și înlocuirea mai multor guvernatori. Cu toate acestea, conform planului inițial, trupele rusești trebuiau să ocupe până la această dată întreg teritoriul regiunii Donețk.

Amintim că pe 22 februarie, la scurt timp după ce a recunoscut independența celor două entități separatiste din estul Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin a recunoscut de facto suveranitatea lor asupra întregului teritoriu al regiunilor Donețk și Lugansk, nu doar asupra zonelor pe care separatiștii pro-ruși le controlau.

#razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.