Directorul Departamentului dezvoltării businessului, FinComBank, a participat la Gala IT a Moldovei, la Tekwill

PRIAevents și ATIC, în parteneriat cu FinComBank, au organizat Digital Conference & Gala IT a Moldovei. Evenimentul s-a desfășurat în data de 3 iunie 2022 la Tekwill – un eveniment unic, care în acest an, în premieră, a fost conceput pentru a celebra și aplauda realizările remarcabile ale acelor companii IT and Comunication (IT&C) care aduc o contribuție semnificativă la economia din Republica Moldova și care sunt exemple de urmat.

La eveniment, în calitate de speaker, a participat și dna Elena Stovbun, Director al Departamentului dezvoltării businessului din cadrul FinComBank.

Elena Stovbun deține o vastă experiență în domeniul financiar bancar. Aceasta și-a început activitatea la FinComBank în anul 2000 în calitate de șefă a secției Carduri Bancare, apoi treptat a parcurs calea profesională de la director de sucursală la vicepreședintă al Comitetului de Conducere al Băncii. De-a lungul anilor, Elena Stovbun conduce cu succes direcția de business şi dezvoltă activ procesele de digitalizare la FinComBank.

„În cadrul acestui eveniment am recunoscut eforturile și contribuția companiilor IT&C care au investit capital, timp, muncă, cunoștințe și energie pentru a dezvolta sectorul IT&C din Moldova. Am apreciat inovația, diversitatea portofoliului, creșterea, orientarea către comunitate și social, precum și crearea locurilor noi de muncă. Vom fi atenți și la strat-ups, dar și la femeile din IT&C și nu numai”.

Gala IT&C a Moldovei a reunit comunitatea IT&C moldoveană într-o ceremonie extrem de prestigioasă transmisă în direct pe social media PRIAevents si FinComBank și a celorlalți parteneri, dintr-o locație cu o semnificație deosebită pentru IT&C – Tekwill.

„Digitalizarea este un proces care nu a început ieri și nici azi. Este un proces în derulare care este și un exemplu pentru alte țări în anumite domenii. Ceea ce ține de noi, digitalizarea trebuie să intre în ADN-ul de dezvoltare și strategia de dezvoltare a băncii. Noi am lansat acest proces patru ani în urmă și ne mișcăm înainte, întrucât procesul de digitalizare nu poate fi oprit și este un proces care doar perfecționează ceea ce ține de client și dorințele lui. Care sunt necesitățile lui, care sunt temerile în relația cu banca, cum trebuie să trecem peste ele, cum să creștem baza de clienți. Este un model de perfecțiune a băncii și la un moment dat probabil va fi refăcut și modelul operațional al băncii. Posibil ca la un moment dat strategia băncii se va baza doar pe online. Avem câteva căi de dezvoltare și mergem cu pași activi în implementarea strategiei noastre de digitalizare”, a mai adăugat Elena Stovbun.

Pentru câștigători, primirea unui astfel de premiu, mai ales în aceasta perioadă, când activitatea IT&C este una de importanță crucială, a fost un moment foarte special. Astfel, a fost organizat un eveniment unic care a cuprins o componentă de dezbateri și o gală unică destinată sectorului IT&C din Moldova.

Înregistrarea întregului eveniment poate fi urmărită aici: https://www.facebook.com/priaevents.ro/videos/754243089275127.

De asemenea, alături de companii IT&C, autorități și companii conexe, s-a discutat despre identificarea celor mai bune soluții pentru aceste momente, dar și despre oportunitățile pe care le au companiile.

Gala a fost un eveniment major pentru sectorul IT&C și o sărbătoare a tot ceea ce este minunat în industria tech din Moldova.

Programul evenimentului a arătat astfel:

9:30-10:00 – Înregistrare participanțior la Tekwill și welcome Coffee
10:00 – Start eveniment
10:00-11:30 – Dezbateri
11:30 -12:30 – Festivitate de premiere – Gala ITC a Moldovei. Discursuri premianți

Teme dezbateri:

Cum arată piața IT&C în Republica Moldova? Contextul investițional în sectorul IT&C local
Cum sunt încurajate de către stat companiile din sectorul IT în Republica Moldova? A crescut numărul start-up -urilor în acest segment?
Cum a crescut online-ul? Cum poate digitalul să ajute toate sectoarele de business?
Ce proiecte sustenabile au companiile IT&C?
Este outsourcing-ul o soluție pentru creșterea pieței de IT din Republica Modova? Spre ce țări se îndreaptă? România? Alte țări UE? SUA?
A doua directivă de plată PSD2 în Moldova, Onboarding, E-KYC. Ce perspective și oportunități se deschid pentru toți participanții pe piață? Căile care se deschid pentru piața IT. Cum aceasta se poate adapta la noile oportunități, ce așteptări au toți participanții pe piață de la aceasta?
Status e-Guvernare Moldova
Cum aduc companiile IT&C aport la creșterea economică a Moldovei?
Care e statusul pieţei locale de fuziuni şi achiziţii în acest segment? Cine mai vinde? Cine mai cumpără?
Care sunt provocările pentru programele open source?
Care sunt sugestiile mediului de afaceri, ale consultanților pentru creșterea segmentului de IT&C din Republica Moldova?
Facilități fiscale pentru sectorul de IT din Moldova. Ce poate îmbunătăți statul?
Povești de succes ale companiilor IT&C din Moldova

12:30-13:30 – Networking & Lunch

La eveniment au participat și au susținut discursuri reprezentanți ai autorităților, antreprenorilor, precum și manageri de top, iar audiența a fost alcătuită din reprezentanți ai autorităților, antreprenori, manageri de top și middle manageri din sectorul IT, consultanți, bănci, asigurări, leasing, avocați, investitori, universități, companii HR și presă.

Mai multe detalii despre agenda Digital Conference & Gala IT&C a Moldovei puteți găsi pe www.priaevents.ro.

#Gala IT #Director #fincombank

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.