DOC Nemerenco vrea să controleze piața anabolizanților? Proiectul privind interzicerea lor, readus în dezbateri

Proiectul controversat privind interzicerea anabolizanților a fost din nou inclus pe ordinea de zi a următoarei ședinte de Guvern. Dacă anterior documentul prevedea că se interzice doar producerea acestor tipuri de preparate în Republica Moldova, conform versiunii actualizate, va fi restricționat și importul.

Conform documentului, „se interzice importul, fabricarea, distribuirea, comercializarea, prescrierea și eliberarea medicamentelor cu conținut de steroizi anabolizanți și androgeni, cu excepția denumirilor comune internaționale, nomenclatura si cantitatea cărora vor fi aprobate anual de către Ministerul Sănătății, achiziționate prin procedura de licitație publică”.

Așadar, se pare că Ministerul Sănătății vrea să controleze strict piața anabolizanților, Republica Moldova fiind unul dintre statele unde asemenea preparate se fabrică. De menționat este că în țară există un singur producător, conform declarațiilor anterioare, făcute de către reprezentanții Asociației producătorilor de medicamente.

„În Republica Moldova substanțele steroidiene anabolizante sunt fabricate sub formă de medicamente, autorizate și înregistrate în Nomenclatorul de stat al medicamentelor (NSM). Consumul acestora în cantități vădit mai mari versus necesitatea de consum în instituțiile medicale autohtone, dificultatea monitorizării consumului exportat până la beneficiarul final, au impus întreprinderea măsurilor în scopul utilizării raționale a medicamentelor, de prevenire şi combatere a traficului ilicit de substanțe dopante. (…) Mecanismul de implementarea a prezentelor amendamente la lege va fi reglementat prin ordinul ministrului sănătății. Aceste masuri vor minimaliza riscurile de trafic al medicamentelor care conțin steroizi anabolizanți și/sau androgeni”, se arată în nota informativă a proiectului actualizat.

Contrabanda parcă este, parcă nu-i

În iulie 2023, după ce Ministerul Sănătăţii a prezentat proiectul privind noile reglementări spre consultări publice, printre argumente se număra inclusiv faptul că ar trebui oprită contrabanda. Datele Serviciului Vamal, însă, arătau la acel moment că în total, în ultimii trei ani, în țara noastră au fost înregistrate doar opt cazuri de transportare ilegală a anabolizanţilor, dintre care doar unul în proporții mari. Singurul dosar de amploare a fost pornit de comun cu autoritățile române și deja se află pe masa judecătorilor.

Conform unui răspuns recepționat de la Vamă, în 2021 au fost depistate 1680 de comprimate sau fiole cu anabolizanți transportate prin contrabandă, în 2022 – 2605, iar în 2023 – 11.779, în unul dintre cazuri valoarea preparatelor ridicate depășind 16.000 de unități convenționale.

Ce spuneau patronatele?

Când se discuta aprobarea proiectului în varianta anterioară, în iulie 2023, membrii Asociației producătorilor de medicamente mai menționau că dacă se va impune interdicția de a produce anabolizanți, „Republica Moldova ar putea pierde milioane de euro anual”.

„Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător a votat unanim împotriva promovării acestui proiect din motiv că interzicerea fabricării pe teritoriul țării a unui produs, va duce la creșterea importului acestui produs, iar de multe ori chiar și importul prin contrabandă. S-a ajuns la concluzia că interdicția de fabricare a medicamentului nu va avea ca efect diminuarea consumului, ci va încuraja mai degrabă producerea clandestină a acestuia. Mai mult ca atât, acest proiect contravine articolului 126, alin.(2) din Constituție și Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi”.

Proiect de Lege – Interzice… by Realitatea.md

Contactați anterior de redacția Realitatea, pentru a oferi o reacție cu privire la acuzații, reprezentanții Ministerului Sănătății ne-au expediat linkul la proiectul de lege, fără a oferi comentarii adiționale.

Ulterior, când examinarea subiectului la Guvern a fost scoasă de pe ordinea de, Ministerul a precizat într-o reacție remisă redacției Realitatea că este vorba despre amânarea examinării proiectului.

Impactul pentru pacienți

Anabolizanții și hormonii androgeni sunt utilizați pentru pacienți cu boli specifice, de exemplu hipogonadism – afecțiune din cauza căreia nu se produce suficient testosteron. Preparatele le sunt prescrise și femeilor cu sindromul ovarului polichistic.

Hormonii androgeni și steroizii anabolizanți se mai folosesc pentru a trata efectele andropauzei, cunoscută și ca menopauză masculină. La 45-50 de ani, aceasta se manifestă prin scăderea nivelului testosteronului, tahicardie, salturi ale tensiunii arteriale, apatie, irascibilitate și alte simptome conexe.

Redacția Realitatea asigură dreptul la replică a persoanelor și instituțiilor vizate.

#anabolizante #Nemerenco #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament