DOC Nemerenco vrea să controleze piața anabolizanților? Proiectul privind interzicerea lor, readus în dezbateri

Proiectul controversat privind interzicerea anabolizanților a fost din nou inclus pe ordinea de zi a următoarei ședinte de Guvern. Dacă anterior documentul prevedea că se interzice doar producerea acestor tipuri de preparate în Republica Moldova, conform versiunii actualizate, va fi restricționat și importul.

Conform documentului, „se interzice importul, fabricarea, distribuirea, comercializarea, prescrierea și eliberarea medicamentelor cu conținut de steroizi anabolizanți și androgeni, cu excepția denumirilor comune internaționale, nomenclatura si cantitatea cărora vor fi aprobate anual de către Ministerul Sănătății, achiziționate prin procedura de licitație publică”.

Așadar, se pare că Ministerul Sănătății vrea să controleze strict piața anabolizanților, Republica Moldova fiind unul dintre statele unde asemenea preparate se fabrică. De menționat este că în țară există un singur producător, conform declarațiilor anterioare, făcute de către reprezentanții Asociației producătorilor de medicamente.

„În Republica Moldova substanțele steroidiene anabolizante sunt fabricate sub formă de medicamente, autorizate și înregistrate în Nomenclatorul de stat al medicamentelor (NSM). Consumul acestora în cantități vădit mai mari versus necesitatea de consum în instituțiile medicale autohtone, dificultatea monitorizării consumului exportat până la beneficiarul final, au impus întreprinderea măsurilor în scopul utilizării raționale a medicamentelor, de prevenire şi combatere a traficului ilicit de substanțe dopante. (…) Mecanismul de implementarea a prezentelor amendamente la lege va fi reglementat prin ordinul ministrului sănătății. Aceste masuri vor minimaliza riscurile de trafic al medicamentelor care conțin steroizi anabolizanți și/sau androgeni”, se arată în nota informativă a proiectului actualizat.

Contrabanda parcă este, parcă nu-i

În iulie 2023, după ce Ministerul Sănătăţii a prezentat proiectul privind noile reglementări spre consultări publice, printre argumente se număra inclusiv faptul că ar trebui oprită contrabanda. Datele Serviciului Vamal, însă, arătau la acel moment că în total, în ultimii trei ani, în țara noastră au fost înregistrate doar opt cazuri de transportare ilegală a anabolizanţilor, dintre care doar unul în proporții mari. Singurul dosar de amploare a fost pornit de comun cu autoritățile române și deja se află pe masa judecătorilor.

Conform unui răspuns recepționat de la Vamă, în 2021 au fost depistate 1680 de comprimate sau fiole cu anabolizanți transportate prin contrabandă, în 2022 – 2605, iar în 2023 – 11.779, în unul dintre cazuri valoarea preparatelor ridicate depășind 16.000 de unități convenționale.

Ce spuneau patronatele?

Când se discuta aprobarea proiectului în varianta anterioară, în iulie 2023, membrii Asociației producătorilor de medicamente mai menționau că dacă se va impune interdicția de a produce anabolizanți, „Republica Moldova ar putea pierde milioane de euro anual”.

„Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător a votat unanim împotriva promovării acestui proiect din motiv că interzicerea fabricării pe teritoriul țării a unui produs, va duce la creșterea importului acestui produs, iar de multe ori chiar și importul prin contrabandă. S-a ajuns la concluzia că interdicția de fabricare a medicamentului nu va avea ca efect diminuarea consumului, ci va încuraja mai degrabă producerea clandestină a acestuia. Mai mult ca atât, acest proiect contravine articolului 126, alin.(2) din Constituție și Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi”.

Proiect de Lege – Interzice… by Realitatea.md

Contactați anterior de redacția Realitatea, pentru a oferi o reacție cu privire la acuzații, reprezentanții Ministerului Sănătății ne-au expediat linkul la proiectul de lege, fără a oferi comentarii adiționale.

Ulterior, când examinarea subiectului la Guvern a fost scoasă de pe ordinea de, Ministerul a precizat într-o reacție remisă redacției Realitatea că este vorba despre amânarea examinării proiectului.

Impactul pentru pacienți

Anabolizanții și hormonii androgeni sunt utilizați pentru pacienți cu boli specifice, de exemplu hipogonadism – afecțiune din cauza căreia nu se produce suficient testosteron. Preparatele le sunt prescrise și femeilor cu sindromul ovarului polichistic.

Hormonii androgeni și steroizii anabolizanți se mai folosesc pentru a trata efectele andropauzei, cunoscută și ca menopauză masculină. La 45-50 de ani, aceasta se manifestă prin scăderea nivelului testosteronului, tahicardie, salturi ale tensiunii arteriale, apatie, irascibilitate și alte simptome conexe.

Redacția Realitatea asigură dreptul la replică a persoanelor și instituțiilor vizate.

#anabolizante #Nemerenco #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.