(DOC) România ar putea introduce săptămâna de lucru de patru zile. Un proiect de lege ar urma să modifice Codul Muncii

Săptămâna de lucru de patru zile, trendul care a devenit destul de popular în lume, ar putea să fie implementat și în România. În acest sens a fost înaintat proiect de lege care ce propune modificare Codului Muncii.

Potrivit presei din România, un proiect de lege care ar urma să modifice Codul Muncii este supus deja dezbaterii publice. România ar urma să treacă de la un program de lucru de 5 zile, cât este în prezent, la unul de 4 zile.

În prezent, săptămâna de lucru în România este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. Numărul de ore pe zi va putea fi și de 10 ore, în măsura în care se va respecta durata celor 40 de ore pe săptămână.

„Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Această normă a timpului de muncă se stabileşte, cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, în funcţie de raportul contractual dintre angajat şi angajator. Ea poate fi şi de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână.”

Repartizarea săptămânii de lucru va fi stabilită în comun acord între angajat și angajator. Așadar, modificarea nu va însemna automat o impunere a unui sistem de lucru de patru zile.

#angajator #angajat #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fiecare a patra gospodărie din Republica Moldova nu va primi compensații la căldură în acest sezon, după ce doar 605.000 dintre cele aproximativ 783.000 de cereri depuse pe platforma compensatii.gov.md au fost declarate eligibile. Asta înseamnă că aproape 178.000 de familii nu întrunesc criteriile, iar numărul beneficiarilor este cu circa 120.000 mai mic decât anul trecut, a anunțat ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

Oficiala a precizat că beneficiarii aprobați reprezintă peste 1,2 milioane de persoane. „Aceste 605.000 de gospodării reprezintă peste 1,2 milioane de persoane. Cele mai multe compensații vor ajunge la pensionari, aproximativ 400.000, și la tineri – în jur de 340.000”, a declarat Plugaru.

Mai mult de jumătate dintre gospodăriile eligibile, respectiv 53%, vor primi compensația maximă de 1.000 de lei, în timp ce restul vor beneficia de sume cuprinse între 500 și 1.000 de lei, în funcție de consumul din sezonul trecut și de tipul resursei energetice utilizate. Aproximativ 47% dintre beneficiari folosesc combustibil solid pentru încălzire.

Ministra a explicat și criteriile de eligibilitate. Pentru a primi compensația, gospodăria nu trebuie să dețină bunuri imobiliare cu o valoare cumulată mai mare de 2,5 milioane de lei, veniturile din dividende trebuie să fie sub 300.000 de lei anual, iar cheltuiala estimată pentru energie nu poate depăși echivalentul costului a 450 m³ de gaze naturale la tariful ANRE din 1 octombrie.

„Criteriile sunt concepute pentru a direcționa sprijinul către cei cu adevărat vulnerabili”, a subliniat Plugaru.

Ministra a anunțat și calendarul achitării compensațiilor. „Transferurile pentru cei care au indicat un card bancar sunt efectuate începând de astăzi. Cei care au ales plata la poștă își vor putea ridica banii începând cu 15 decembrie”, a precizat ministra.

Pentru sezonul rece 2025–2026, compensațiile pornesc de la 500 de lei și pot ajunge până la 1.000 de lei pentru gaze, electricitate sau încălzire centralizată, respectiv 800 de lei pentru gospodăriile care folosesc combustibil solid. Dacă suma calculată este sub 250 de lei, ajutorul nu se acordă, iar între 250 și 500 de lei se aplică automat compensația minimă.

Procesarea cererilor continuă, iar gospodăriile sunt îndemnate să verifice periodic statutul în contul personal pe platforma compensatii.gov.md.

#facturi #compensatii #Energie