Dodon și-ar fi procurat un iPhone din banii statului când era președinte. Cum comentează acuzațiile

Președinta țării Maia Sandu afirmă că Igor Dodon, pe când era președinte al țării și-ar fi procurat un telefon mobil iPhone din contul Președinției. Declarațiile au fost făcute de șefa statului în cadrul unei emisiuni, câteva zile în urmă. Astăzi, Igor Dodon a venit cu o reacție cu referire la aceste declarații.

Șefa statului a precizat că nu cunoaște unde este în prezent acest iPhone procurat de Președinției de către Igor Dodon. „Nu știu. Eu am văzut doar din rapoarte că el și-a cumpărat un telefon foarte scump din contul Președinției”, a comentat Maia Sandu.

De asemenea, aceasta a menționat că, ea și-a cumpărat din banii proprii un telefon nou, la fel iPhone, pe când Dodon a cheltuit banii statului, iar în prezent nu se cunoaște unde este acest telefon. „Eu folosesc telefonul meu. Spre deosebire de Igor Dodon, care și-a cumpărat în toamnă, din contul Președinției, cel mai scump model de iPhone. El l-a lăsat acolo, dar oricum a cheltuit banii statului. Eu mi-am cumpărat singură telefon din banii mei, munciți cinstit. E un telefon pe care l-am cumpărat recent, atunci când am fost la Bruxelles”, a spus Sandu.

Drept replică, astăzi, Igor Dodon a declarat că cele anunțate de către Maia Sandu ar fi „manipulări de tip fake news”.

„Regretăm manipulările de tip fake news ale Președinției. Pentru a acoperi eșecurile în activitatea personală, dar și scandalurile în lanț legate de echipa milionarilor cu companii offshore de la Președinție, și achizițiile de flori și covoare pentru șeful statului, doamna Maia Sandu lansează minciuni în spațiul public legate de predecesorul său. Una dintre minciunile recente este despre un telefon mobil, care ar fi fost procurat de instituția prezidențială pentru fostul șef al statului. Această informație reprezintă un fals grosolan”, a comentat Dodon

Astfel, Igor Dodon îi cere Maiei Sandu să dezmintă informația ori să prezinte probe despre existența unei astfel de achiziții. „În mandatul prezidențial al domnului Igor Dodon, Președinția nu a procurat niciodată telefon mobil pentru șeful statului. În final, o îndemnăm pe doamna Maia Sandu să se concentreze pe problemele reale ale cetățenilor, care așteaptă soluții de la șeful statului, nu minciuni și bârfe pentru a acoperi, ca o perdea de fum, propriile scandaluri și eșecuri”, a mai adăugat Dodon.

Amintim că, în toamna anului 2019, Igor Dodon a fost surprins în avion cu un iPhone 11, care atunci în magazinele din țară costa în jur de 38 de mii de lei un asemenea gadget. Ulterior, în cadrul emisiunii sale, „Președintele Igor Dodon Răspunde” acesta a afirmat că telefonul i-a fost dăruit, iar între timp fiul cel mic al acestuia i-a stricat ecranul și nu știe cum să-l repare. În luna februarie a anului trecut, Igor Dodon a apărut deja în spațiul public cu telefonul fie reparat, fie a procurat un alt telefon la fel iPhone.

#Maia Sandu #Igor Dodon #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.