Dolarul american a trecut pragul de 150 de yeni pentru prima dată în ultimii 32 de ani

Moneda japoneză şi-a continuat joi deprecierea în raport cu dolarul american, care a depăşit pragul simbolic de 150 de yeni pentru prima dată după 1990, ceea ce a dat naştere la speculaţii cu privire la posibilitatea unei noi intervenţii a Băncii Japoniei în sprijinul yenului, transmite Reuters.

În jurul orei 7:40 GMT, dolarul american se tranzacţiona pentru 149,92 yeni, după ce anterior a depăşit, pentru scurt timp, pragul de 150 de yeni, un nivel fără precedent atins de moneda japoneză după luna august 1990 pe fondul creşterii diferenţelor între politicile monetare adoptate de Rezerva Federală americană şi Banca Japoniei. În timp ce Fed continuă să majoreze agresiv dobânda de referinţă pentru a controla o inflaţie care a atins cel mai ridicat nivel din ultimele decenii, Banca Japoniei menţine o politică monetară ultra-relaxată, scrie Agerpres.

Volatilitatea yenului a determinat autorităţile japoneze să intervină pe pieţele valutare luna trecută, pentru prima dată în ultimii 24 de ani, după ce cursul de schimb dolar-yen a ajuns la 145 de yeni pentru un dolar, însă această intervenţie a oferit doar un sprijin de scurtă durată.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#yeni #moneda japoneza #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.