Dolarul american a trecut pragul de 150 de yeni pentru prima dată în ultimii 32 de ani

Moneda japoneză şi-a continuat joi deprecierea în raport cu dolarul american, care a depăşit pragul simbolic de 150 de yeni pentru prima dată după 1990, ceea ce a dat naştere la speculaţii cu privire la posibilitatea unei noi intervenţii a Băncii Japoniei în sprijinul yenului, transmite Reuters.

În jurul orei 7:40 GMT, dolarul american se tranzacţiona pentru 149,92 yeni, după ce anterior a depăşit, pentru scurt timp, pragul de 150 de yeni, un nivel fără precedent atins de moneda japoneză după luna august 1990 pe fondul creşterii diferenţelor între politicile monetare adoptate de Rezerva Federală americană şi Banca Japoniei. În timp ce Fed continuă să majoreze agresiv dobânda de referinţă pentru a controla o inflaţie care a atins cel mai ridicat nivel din ultimele decenii, Banca Japoniei menţine o politică monetară ultra-relaxată, scrie Agerpres.

Volatilitatea yenului a determinat autorităţile japoneze să intervină pe pieţele valutare luna trecută, pentru prima dată în ultimii 24 de ani, după ce cursul de schimb dolar-yen a ajuns la 145 de yeni pentru un dolar, însă această intervenţie a oferit doar un sprijin de scurtă durată.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#yeni #moneda japoneza #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotaţiile la aur şi argint au crescut luni, investitorii analizând riscurile geopolitice sporite în urma capturării liderului venezuelean Nicolas Maduro de către SUA, transmite Bloomberg.

Pe piaţa spot, cotaţia aurului a crescut luni cu până la 2,1%, depăşind 4.420 dolari pe pe uncie, în timp ce argintul a câştigat aproape 5%. Preşedintele SUA, Donald Trump, a reafirmat duminică seara că Statele Unite sunt acum “la conducere” în Venezuela, în urma capturării preşedintelui Nicolas Maduro, ceea ce a provocat incertitudine cu privire la viitoarea guvernare a naţiunii sud-americane. Trump a spus că Washingtonul are nevoie de “acces total” la ţară, inclusiv la rezervele sale de petrol.

Episodul “a consolidat un context de incertitudine geopolitică”, a declarat Christopher Wong, analist la Oversea-Chinese Banking Corp din Singapore. Cu toate acestea, riscurile imediate sunt limitate, deoarece “evoluţiile din Venezuela indică o finalizare relativ rapidă, mai degrabă decât un conflict militar prelungit”, a spus Christopher Wong.

Scumpirea aurului vine după ce metalul preţios a înregistrat cea mai bună performanţă anuală din 1979, atingând o serie de recorduri pe parcursul anului trecut, graţie sprijinului din partea achiziţiilor băncilor centrale şi a intrărilor fondurilor tranzacţionate la bursă garantate cu lingouri. De asemenea, trei reduceri succesive ale dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA au fost un alt factor favorabil pentru metalele preţioase, care nu plătesc dobânzi.

Marile bănci mizează pe noi creşteri ale aurului în acest an, în special având în vedere că Fed se aşteaptă să continue să reducă dobânzile şi că Trump va schimba echipa de conducere a băncii centrale a SUA. Goldman Sachs Group Inc a avertizat luna trecută că scenariul său de bază este o creştere a cotaţiei aurului până la 4.900 de dolari pe uncie, cu riscuri în creştere.

La rândul său, argintul a crescut chiar mai mult decât aurul anul trecut, depăşind niveluri care până de curând păreau de neconceput. Pe lângă factorii care au ajutat aurul, argintul a beneficiat şi de îngrijorările susţinute că administraţia americană ar putea impune în cele din urmă tarife de import.

Luni la prânz, pe piaţa din Singapore, aurul a crescut cu 1,8%, ajungând la 4.409,84 dolari pe uncie. Argintul a crescut cu 3,5%, ajungând la 75,38 dolari pe uncie. Platina şi paladiul au crescut fiecare cu aproximativ 2%.