Dolarul american a trecut pragul de 150 de yeni pentru prima dată în ultimii 32 de ani

Moneda japoneză şi-a continuat joi deprecierea în raport cu dolarul american, care a depăşit pragul simbolic de 150 de yeni pentru prima dată după 1990, ceea ce a dat naştere la speculaţii cu privire la posibilitatea unei noi intervenţii a Băncii Japoniei în sprijinul yenului, transmite Reuters.

În jurul orei 7:40 GMT, dolarul american se tranzacţiona pentru 149,92 yeni, după ce anterior a depăşit, pentru scurt timp, pragul de 150 de yeni, un nivel fără precedent atins de moneda japoneză după luna august 1990 pe fondul creşterii diferenţelor între politicile monetare adoptate de Rezerva Federală americană şi Banca Japoniei. În timp ce Fed continuă să majoreze agresiv dobânda de referinţă pentru a controla o inflaţie care a atins cel mai ridicat nivel din ultimele decenii, Banca Japoniei menţine o politică monetară ultra-relaxată, scrie Agerpres.

Volatilitatea yenului a determinat autorităţile japoneze să intervină pe pieţele valutare luna trecută, pentru prima dată în ultimii 24 de ani, după ce cursul de schimb dolar-yen a ajuns la 145 de yeni pentru un dolar, însă această intervenţie a oferit doar un sprijin de scurtă durată.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#yeni #moneda japoneza #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.