Dolarul atinge maximul ultimelor două decenii pe fondul perspectivelor Fed

Dolarul american a atins joi un nou maxim al ultimelor două decenii în raport cu principalele valute, impulsionat de perspectivele optimiste ale Rezervei Federale privind ratele dobânzilor şi după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat mobilizarea a 300.000 de oameni, scrie Reuters.

Indicele dolarului, care măsoară moneda în raport cu un coş de şase valute, inclusiv euro, lira sterlină şi yenul, a urcat până la 111,79 pentru prima dată de la jumătatea anului 2002.

Dolarul a urcat la un nou maxim al ultimilor 24 de ani, peste 145 de yeni, după ce Banca Japoniei a menţinut joi ratele foarte scăzute ale dobânzilor.

De asemenea, moneda americaană a înregistrat noi maxime faţă de monedele regionale, de la dolarul australian şi cel neozeelandez până la yuanul chinezesc şi won-ul coreean, precum şi faţă de dolarul din Singapore şi baht-ul thailandez.

Fed a emis noi proiecţii care arată că ratele ating un maxim de 4,6% anul viitor, fără reduceri până în 2024. Fed a majorat intervalul de variaţie al ratei dobânzii ţintă cu încă 75 de puncte de bază în cursul nopţii, până la 3,00%-3,25%, aşa cum era de aşteptat pe scară largă.

Dolarul a fost deja susţinut de cererea de active de refugiu după ce Putin a anunţat că va chema rezerviştii pentru a lupta în Ucraina şi a declarat că Moscova va răspunde cu toată puterea vastului său arsenal dacă Occidentul va continua ceea ce el a numit „şantajul nuclear”.

Randamentul titlurilor Trezoreriei americane pe doi ani a atins un nou maxim al ultimilor 15 ani, de 4,132%, în tranzacţiile de la Tokyo.

„Atât proiecţiile Fed, cât şi titlurile despre Rusia au contribuit la întărirea dolarului, care a fost deosebit de acută faţă de euro şi alte monede europene”, a declarat Shinichiro Kadota, strateg senior FX la Barclays în Tokyo.

Dolarul a urcat până la 145,405 yeni , dar apoi a revenit brusc în urma reacţiei la anunţul BOJ, iar ultimele tranzacţii au fost cu 0,31% mai mare, la 144,53.

Banca Angliei anunţă, de asemenea, joi, deciziile de politică monetară, pieţele fiind împărţite în ceea ce priveşte posibilitatea unei creşteri de 50 sau 75 de puncte de bază.

Lira sterlină a coborât la un nou minim al ultimilor 37 de ani, de 1,1221 dolari, iar ultima dată a fost schimbată la 1,1240 dolari, o scădere de 0,26% faţă de şedinţa precedentă.

Euro a slăbit până la un nou minim al ultimilor 20 de ani, de 0,9807 dolari, înainte de a se tranzacţiona miercuri cu 0,18% mai puţin, la 0,9820 dolari.

Dolarul australian a scăzut cu 0,6%, la 0,6593 dolari, după ce a atins 0,6583 dolari, cel mai scăzut nivel de la jumătatea anului 2020.

#cotatie #curs #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”