Dolarul mai scump decât euro la casele de schimb valutar

Astăzi, 23 august, dolarul a ajuns să coste mai scump față de euro la casele de schimb valutar.

Dolarul american este cumpărat la casele de schimb valutar cu 19,30 lei și vândut cu 19,40 lei, în schimb euro este cumpărat cu 19,15 lei și vândut c u 19,15 lei. Cursul oficial stabilit da Banca Națională a Moldovei pentru astăzi, 23 august, este de 19,26 lei pentru un dolari și de 19,28 lei pentru un euro.

Dolarul puternic face ca importurile să fie mai scumpe, în special în cazul produselor de bază, cum ar fi petrolul, al căror preț este exprimat în dolari, ceea ce se adaugă la o inflație deja devastatoare pentru consumatori și întreprinderi.

Și asta în condițiile în care Europa se pregătește pentru o nouă închidere a gazoductului Nord Stream 1 la sfârșitul acestei luni.

Gigantul Gazprom a avertizat că livrările de gaze vor fi oprite pentru „întreținere” în perioada 31 august – 2 septembrie, riscând să reaprindă temerile privind o penurie în Europa, unde Rusia este acuzată de șantaj energetic.

Pe pieţele internaţionale, moneda euro a coborât din nou marţi sub pragul simbolic de un dolar, atingând un minimum al ultimelor două decenii, din cauza temerilor că şocul energiei va menţine inflaţia ridicată şi va spori şansele unei recesiuni în Europa.

#curs #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.

#rafinarii #petrol #Venezuela #SUA