Două active strategice, la privatizare: Statul vrea să evite „tunurile” din trecut

Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a anunțat în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8 că instituția lucrează la privatizarea și valorificarea a cel puțin două întreprinderi importante: Hotelul Zarea și Fabrica de Sticlă.

„Pentru Hotelul Zarea, se desfășoară în prezent licitația pentru selectarea companiei care va efectua evaluarea. În ceea ce privește Fabrica de Sticlă, urmează ca în zilele următoare să fie anunțat caietul de sarcini pentru selectarea evaluatorului. Totuși, pentru această întreprindere vom merge pe un concurs investițional”, a explicat Cojuhari.

Șeful APP a subliniat că pentru Fabrica de Sticlă se va elabora un caiet de sarcini clar, care va stabili investițiile necesare, domeniile de activitate ce trebuie păstrate și noile activități ce urmează a fi atrase. De asemenea, autoritățile vor să prevină monopolizarea pieței și să se asigure că întreprinderea își va menține capacitățile esențiale pentru agricultură și alte sectoare.

Roman Cojuhari a recunoscut că statul nu dispune de suficiente pârghii pentru a impune respectarea contractelor investiționale semnate anterior. „Sincer, eu nu am încredere în caietele de sarcini realizate în trecut. Poate au existat și cazuri de succes, dar noi depunem efort maxim ca să evităm situațiile problematice, așa cum s-a întâmplat, spre exemplu, cu Hotelul Național”, a afirmat el.

Pentru a îmbunătăți procesul de privatizare, APP va implica companii străine care să realizeze due diligence și să stabilească condiții clare în caietul de sarcini. „Condițiile trebuie să fie fixe, nu ca înainte, când se putea modifica lista investițiilor asumate. Singurul element variabil trebuie să fie doar prețul de vânzare al companiei”, a precizat Cojuhari.

Autoritățile încurajează companiile interesate să participe activ la procesul de privatizare și promit mai multă transparență în gestionarea acestor active strategice.

#APP #companii #privatizare #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.