Două active strategice, la privatizare: Statul vrea să evite „tunurile” din trecut

Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a anunțat în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8 că instituția lucrează la privatizarea și valorificarea a cel puțin două întreprinderi importante: Hotelul Zarea și Fabrica de Sticlă.

„Pentru Hotelul Zarea, se desfășoară în prezent licitația pentru selectarea companiei care va efectua evaluarea. În ceea ce privește Fabrica de Sticlă, urmează ca în zilele următoare să fie anunțat caietul de sarcini pentru selectarea evaluatorului. Totuși, pentru această întreprindere vom merge pe un concurs investițional”, a explicat Cojuhari.

Șeful APP a subliniat că pentru Fabrica de Sticlă se va elabora un caiet de sarcini clar, care va stabili investițiile necesare, domeniile de activitate ce trebuie păstrate și noile activități ce urmează a fi atrase. De asemenea, autoritățile vor să prevină monopolizarea pieței și să se asigure că întreprinderea își va menține capacitățile esențiale pentru agricultură și alte sectoare.

Roman Cojuhari a recunoscut că statul nu dispune de suficiente pârghii pentru a impune respectarea contractelor investiționale semnate anterior. „Sincer, eu nu am încredere în caietele de sarcini realizate în trecut. Poate au existat și cazuri de succes, dar noi depunem efort maxim ca să evităm situațiile problematice, așa cum s-a întâmplat, spre exemplu, cu Hotelul Național”, a afirmat el.

Pentru a îmbunătăți procesul de privatizare, APP va implica companii străine care să realizeze due diligence și să stabilească condiții clare în caietul de sarcini. „Condițiile trebuie să fie fixe, nu ca înainte, când se putea modifica lista investițiilor asumate. Singurul element variabil trebuie să fie doar prețul de vânzare al companiei”, a precizat Cojuhari.

Autoritățile încurajează companiile interesate să participe activ la procesul de privatizare și promit mai multă transparență în gestionarea acestor active strategice.

#APP #companii #privatizare #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.