Două active strategice, la privatizare: Statul vrea să evite „tunurile” din trecut

Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a anunțat în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8 că instituția lucrează la privatizarea și valorificarea a cel puțin două întreprinderi importante: Hotelul Zarea și Fabrica de Sticlă.

„Pentru Hotelul Zarea, se desfășoară în prezent licitația pentru selectarea companiei care va efectua evaluarea. În ceea ce privește Fabrica de Sticlă, urmează ca în zilele următoare să fie anunțat caietul de sarcini pentru selectarea evaluatorului. Totuși, pentru această întreprindere vom merge pe un concurs investițional”, a explicat Cojuhari.

Șeful APP a subliniat că pentru Fabrica de Sticlă se va elabora un caiet de sarcini clar, care va stabili investițiile necesare, domeniile de activitate ce trebuie păstrate și noile activități ce urmează a fi atrase. De asemenea, autoritățile vor să prevină monopolizarea pieței și să se asigure că întreprinderea își va menține capacitățile esențiale pentru agricultură și alte sectoare.

Roman Cojuhari a recunoscut că statul nu dispune de suficiente pârghii pentru a impune respectarea contractelor investiționale semnate anterior. „Sincer, eu nu am încredere în caietele de sarcini realizate în trecut. Poate au existat și cazuri de succes, dar noi depunem efort maxim ca să evităm situațiile problematice, așa cum s-a întâmplat, spre exemplu, cu Hotelul Național”, a afirmat el.

Pentru a îmbunătăți procesul de privatizare, APP va implica companii străine care să realizeze due diligence și să stabilească condiții clare în caietul de sarcini. „Condițiile trebuie să fie fixe, nu ca înainte, când se putea modifica lista investițiilor asumate. Singurul element variabil trebuie să fie doar prețul de vânzare al companiei”, a precizat Cojuhari.

Autoritățile încurajează companiile interesate să participe activ la procesul de privatizare și promit mai multă transparență în gestionarea acestor active strategice.

#APP #companii #privatizare #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.