Dronele iraniene cad ca muștele! Ucraina a doborât peste 300

Ucraina a doborât peste 300 de drone Shahed-136 de fabricaţie iraniană pe care Moscova le foloseşte pentru a paraliza infrastructura critică începând cu 13 septembrie, potrivit lui Iurii Ihnat, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forţelor Aeriene al Forţelor Armate Ucrainene, citat de CNN.

Ucraina şi aliaţii occidentali au acuzat Rusia că obţine drone din Iran în timp ce se străduieşte să îşi refacă propriile stocuri de muniţie. Iranul a negat trimiterea dronelor către Rusia.

Într-un briefing pentru jurnalişti, vineri, Ihnat a declarat că Moscova „schimbă tactica pentru că nu mai are suficiente rachete. Rămân fără rachete Iskander. Alte tipuri de rachete sunt, de asemenea, puţine”.
„În ultima vreme au lovit doar infrastructuri critice şi infrastructuri energetice, fără a arăta interes pentru obiective militare”, a adăugat el.

Campania aeriană a Rusiei împotriva centralelor electrice ucrainene şi a altor infrastructuri esenţiale s-a bazat pe dronele de atac, care sunt proiectate să se prăbuşească pe o ţintă şi să explodeze.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că mai mult de o treime din sectorul energetic al ţării sale a fost „distrus” în ultima lună.

Dronele sunt adesea lansate la primele ore ale dimineţii, când pot fi detectate doar de sistemele radar ale Ucrainei, a declarat Ihnat.
SUA, Franţa şi Marea Britanie au declarat că transferul de arme din Iran către Rusia ar încălca o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU.

#drone #Iran #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.