Drumul de 6 km la care s-a lucrat 4 ani, sub viteza melcului. Performanța poate fi înscrisă în Cartea Recordurilor

Drumul de ocolire a satului Troița Nouă cu o lungime de 6 km, construcția căruia a început în anul 2019, a fost dat exploatare.

„Este un drum cu o lungime de 6,4 km, 2 benzi de circulație și lățimea părții carosabile între 7,0-10,5 m. Pentru menținerea direcției generale și utilizarea optimă a cursului bazinului hidrografic, au fost prevăzute 23 de unghiuri de viraj. De asemenea, sunt asigurate condiții optime de siguranță, cu distanțe de vizibilitate pe carosabil de minimum 200 de metri, astfel încât șoferii să poată reacționa în mod corespunzător la orice situație din trafic”, se arată în mesajul Administrație de stat a drumurilor.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat că locuitorii din Troița și nu numai îl așteptau de tare mult timp. Până acum toate camioanele care se deplasau spre Ucraina treceau prin localitate. Asta a însemnat pentru locuitorii satului poluare de mediu, poluare fonică, pereții caselor crăpați și risc mare de accidente, mai ales pe timp de iarnă.

Drum a fost construit de la zero, pe teren gol, devenind astăzi un drum nou, sigur și executat conform standardelor europene. Costurile se ridică la 146,27 milioane de euro, iar banii au fost alocați din Fondul Rutier.

Amintim că, valoarea acestui proiect este de peste 146,27 mln de lei, bani alocați din mijloacele Fondului Rutier.

Lucrările de construcție a drumului au fost începute în anul 2019, iar Rutador, compania care s-a ocupat de construcție a promis că lucrările vor dura un an, însă ulterior a cerut prelungirea termenului de execuție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#troita #exploatare #drum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.