După 18 ani de activitate, șeful Cadastru DEMISIONEAZĂ. Regretul major

Directorul Agenției Funciare și Cadastru, Anatolie Ghilaș, și-a depus cererea de demisie.

„Regretul major pe care îl am este că nu am reușit să reîntoarcem întreprinderile de stat, în care ARFC era fondator, și care în urma reformei administrației publice centrale a dispersat un sistem lucrativ și integrat.

După mai bine de 18 ani de activitate în domeniul cadastru, dintre care ultimii 10 ani în calitate de director general al Agenției Funciare și Cadastru am decis că a venit timpul tinerilor specialiști și îmi înaintez demisia din funcția de Director general al Agenției.

Am făcut acest pas pentru a da posibilitate noii generații de profesioniști să implementeze politicile în domeniile administrate de către ARFC pe care și le propun. În orice caz voi fi deschis sa împărtășesc experiența sau să ajut cu ce pot”, scrie Anatolie Ghilaș într-o declarație publicată pe site-ul instituâției.

Anatolie Ghilaș din 2009 până în 2011 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Democrat. Din martie 2011 el îndeplinește funcția de director general al Agenției Relații Funciare și Cadastru. Anterior, Anatolie Ghilaș a mai lucrat timp de 10 ani în oficiul cadastral din Chișinău și a fost membru al Curții de Conturi.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.