După 18 ani de activitate, șeful Cadastru DEMISIONEAZĂ. Regretul major

Directorul Agenției Funciare și Cadastru, Anatolie Ghilaș, și-a depus cererea de demisie.

„Regretul major pe care îl am este că nu am reușit să reîntoarcem întreprinderile de stat, în care ARFC era fondator, și care în urma reformei administrației publice centrale a dispersat un sistem lucrativ și integrat.

După mai bine de 18 ani de activitate în domeniul cadastru, dintre care ultimii 10 ani în calitate de director general al Agenției Funciare și Cadastru am decis că a venit timpul tinerilor specialiști și îmi înaintez demisia din funcția de Director general al Agenției.

Am făcut acest pas pentru a da posibilitate noii generații de profesioniști să implementeze politicile în domeniile administrate de către ARFC pe care și le propun. În orice caz voi fi deschis sa împărtășesc experiența sau să ajut cu ce pot”, scrie Anatolie Ghilaș într-o declarație publicată pe site-ul instituâției.

Anatolie Ghilaș din 2009 până în 2011 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Democrat. Din martie 2011 el îndeplinește funcția de director general al Agenției Relații Funciare și Cadastru. Anterior, Anatolie Ghilaș a mai lucrat timp de 10 ani în oficiul cadastral din Chișinău și a fost membru al Curții de Conturi.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Perioada de privatizare a locuințelor atribuite de către stat ar putea fi extinsă cu încă trei ani, până la 31 mai 2029, potrivit unui proiect de lege propus pentru consultări publice de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Inițiativa vizează ajustarea cadrului normativ în domeniul locuințelor și intervine asupra a două legi-cheie: Legea cu privire la locuințe și Legea cu privire la condominiu.

În prezent, termenul-limită pentru exercitarea dreptului de privatizare este 31 mai 2026. Autorii proiectului propun amânarea acestuia până în 2029, argumentând că, în pofida prelungirilor anterioare, există încă numeroase cazuri în care locatarii nu au reușit să finalizeze procedura din motive obiective. Potrivit notei informative, cele mai frecvente cauze sunt plecarea peste hotare, lipsa mijloacelor financiare, litigii aflate pe rolul instanțelor, acte de identitate expirate sau neînțelegeri în familiile social vulnerabile.

Datele colectate de la autoritățile publice locale arată că, în perioada 2015–2020, în 25 de raioane, UTA Găgăuzia, municipiile Chișinău și Bălți, au fost privatizate 9.636 de locuințe, în timp ce 4.882 rămâneau pasibile de privatizare. În perioada 2021–2025, în 31 de raioane, UTA Găgăuzia și cele două municipii, au fost privatizate 1.231 de locuințe, iar aproximativ 2.651 au rămas încă neprivatizate.

Ministerul consideră că un termen suplimentar de trei ani este „rezonabil” pentru a permite finalizarea procesului și pentru a evita lezarea drepturilor potențialilor beneficiari.

Proiectul mai propune abrogarea alineatului (7) al articolului 88 din Legea cu privire la condominiu. Potrivit autorilor, norma actuală, care prevede stingerea dreptului de a înregistra cu număr cadastral distinct unele încăperi izolate după 31 mai 2026, intră în contradicție cu prevederile Legii locuinței. În cazul în care termenul de privatizare expiră, locuințele neprivatizate trec în proprietatea autorităților locale, care sunt obligate să le atribuie statut de locuințe sociale și să le înregistreze conform legislației cadastrale. Menținerea actualei prevederi ar face imposibilă aplicarea acestor dispoziții, se arată în nota informativă.

O altă modificare importantă vizează siguranța în blocurile locative. Proiectul introduce interdicția expresă de utilizare și depozitare a buteliilor de gaze comprimate sau lichefiate în interiorul blocurilor, atunci când acestea sunt conectate la aparate consumatoare de gaz. Responsabilitatea pentru încălcarea interdicției ar urma să revină proprietarului, locatarului, administratorului asociației sau gestionarului condominiului, după caz.

Autorii argumentează că utilizarea neconformă a buteliilor poate duce la explozii și incendii, amintind inclusiv tragedia din 6 octombrie 2018, de pe bulevardul Moscovei din Chișinău, soldată cu pierderi de vieți omenești.

Proiectul urmează să fie consultat public, iar autorii propun ca legea să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, având în vedere apropierea termenului-limită actual, 31 mai 2026.