După 18 ani de activitate, șeful Cadastru DEMISIONEAZĂ. Regretul major

Directorul Agenției Funciare și Cadastru, Anatolie Ghilaș, și-a depus cererea de demisie.

„Regretul major pe care îl am este că nu am reușit să reîntoarcem întreprinderile de stat, în care ARFC era fondator, și care în urma reformei administrației publice centrale a dispersat un sistem lucrativ și integrat.

După mai bine de 18 ani de activitate în domeniul cadastru, dintre care ultimii 10 ani în calitate de director general al Agenției Funciare și Cadastru am decis că a venit timpul tinerilor specialiști și îmi înaintez demisia din funcția de Director general al Agenției.

Am făcut acest pas pentru a da posibilitate noii generații de profesioniști să implementeze politicile în domeniile administrate de către ARFC pe care și le propun. În orice caz voi fi deschis sa împărtășesc experiența sau să ajut cu ce pot”, scrie Anatolie Ghilaș într-o declarație publicată pe site-ul instituâției.

Anatolie Ghilaș din 2009 până în 2011 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Democrat. Din martie 2011 el îndeplinește funcția de director general al Agenției Relații Funciare și Cadastru. Anterior, Anatolie Ghilaș a mai lucrat timp de 10 ani în oficiul cadastral din Chișinău și a fost membru al Curții de Conturi.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.