După recorduri financiare, Renault deschide ușa pentru Rusia din nou

Directorul general al Renault, Luca de Meo, nu exclude o eventuală revenire a grupului auto în Rusia. „Cred că este mai bine să privim spre viitor decât să rămânem ancorați în trecut — dar suntem oameni de afaceri. Când vezi o oportunitate de afaceri, trebuie să o valorifici”, a declarat acesta într-un interviu acordat Financial Times.

Anterior, în cadrul unei conferințe de presă dedicate rezultatelor financiare ale producătorului auto francez, directorul financiar al Renault, Thierry Piéton, a afirmat că șansele revenirii companiei în Rusia, în formatul avut înainte de retragerea din 2022, sunt extrem de mici.

Renault a vândut pachetul majoritar de acțiuni al companiei ruse AvtoVAZ în mai 2022, păstrând însă opțiunea de a răscumpăra aceste acțiuni în termen de șase ani, lăsând astfel deschisă posibilitatea unei reveniri.

„Este prea devreme pentru a lua orice decizie privind Rusia. Rămâne de văzut cum va evolua situația și dacă sancțiunile vor fi ridicate”, a declarat Piéton.

Referitor la posibile scenarii de revenire pe piața rusească, directorul financiar a subliniat că activarea acordului cu AvtoVAZ este puțin probabilă. „Cred că este extrem de improbabil ca, dacă vom reveni vreodată în Rusia, să fie în condițiile stipulate în clauza contractuală privind întoarcerea”, a adăugat el.

În pofida provocărilor legate de retragerea din Rusia, Renault a înregistrat rezultate financiare record în 2024, datorită reducerii costurilor și lansării de noi modele.

Profitul operațional al Renault pentru 2024 a crescut cu 3,5% față de anul anterior, ajungând la 4,3 miliarde de euro, depășind estimarea de 4,2 miliarde de euro. Veniturile anuale ale companiei au crescut cu 7,4%, ajungând la 56,2 miliarde de euro, peste prognoza medie a analiștilor de 54,5 miliarde de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#revenire #Renault #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.