Duș rece pentru Bezos și Branson: Guvernul american înăsprește regulile și spune că nu pot fi numiți încă „astronauți”

La scurt timp după ce Richard Branson și Jeff Bezos au zburat până la limita spațiului cosmic, iar la întoarcere au primit insigna cu aripi stilizate ce se acordă tuturor celor care ajung în spațiu, Guvernul Statelor Unite a modificat definiția statutului de „astronaut”, o măsură ce vine ca un duș rece pentru cei câțiva miliardari care se visează exploratori spațiali, scrie BBC.

Potrivit noilor reguli ale Administrației Federale a Aviației (FAA), aspiranții la statutul de astronaut trebuie să facă parte din echipajul de zbor și să contribuie la siguranța zborului spațial. Astfel, în viziunea guvernului american, Jeff Bezos și Sir Richard Branson, care au fost doar pasageri, nu pot fi numiți încă astronauți.

Sunt primele modificări aduse programului „civil” al FAA pentru cei care zboară în spațiu, program ce datează din 2004. Actualizările programului „Commercial Astronaut Wings” au fost anunțate chiar în aceeași zi în care Jeff Bezos de la Amazon a zburat la bordul rachetei sale Blue Origin către marginea spațiului.

Potrivit noilor reguli, pentru a fi considerați astronauți, cei care merg în spațiu trebuie să ajungă la 80 km deasupra suprafeței Pământului, lucru pe care atât Jeff Bezos, cât și Richard Branson l-au realizat. Dar dincolo de altitudine, agenția americană spune acum că viitorii astronauți trebuie, de asemenea, să fi „demonstrat activități în timpul zborului care au fost esențiale pentru siguranța publică sau au contribuit la siguranța zborurilor spațiale umane”.

Care sunt aceste activități rămâne să stabilească oficialii FAA.

Într-o declarație, FAA a declarat că aceste modificări adaptează mai bine rolul programului de a proteja siguranța publică în timpul zborurilor spațiale comerciale.

În SUA, există alte două posibilități de a obține insigna cu aripi pe care o primește un astronaut – prin intermediul armatei sau al NASA.

Aripile primite de Jeff Bezos și de Richard Branson, în urma călătoriei lor până la marginea spațiului, au fost insigne personalizate de către propriile companii.

La 11 iulie, Sir Richard Branson a zburat la bordul navei SpaceShipTwo a companiei sale Virgin Galactic până la limita spațiului. Zbordul s-a dorit a fi un test înainte de a le permite clienților să urce la bord, anul viitor, pentru astfel de escapade până la marginea lumii. Avionul a avut piloți.

În schimb, Jeff Bezos și ceilalți trei membri ai echipajului care au zburat la bordul navetei spațiale Blue Origin, ar putea emite mai puține pretenții la râvnitul titlu de astronaut, pentru că ei au fost într-un vehicul autonom. Chiar înaintea lansării, de altfel, directorul general al Blue Origin, Bob Smith, spunea că „nu există cu adevărat nimic de făcut pentru un membru al echipajului” pe un vehicul autonom.

Cu toate acestea, rămâne un licăr de speranță pentru Richard Branson, Jeff Bezos și orice alt viitor privitor de stele care speră să fie recunoscut ca astronaut. Noul ordin al FAA menționează că distincțiile onorifice pot fi acordate pe baza meritelor – adică la discreția administratorului asociat al FAA.

„Aripile de astronaut” au fost acordate pentru prima dată astronauților Alan Shepard Jr. și Virgil Grissom la începutul anilor 1960 pentru participarea lor la programul Mercury Seven.

#astronaut #guvernul american #richard branson #Jeff Bezos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 24,5% din consumul final brut de energie electrică al Republicii Moldova a fost acoperit în anul 2025 din surse de energie regenerabilă (SER), potrivit datelor calculate pe baza rapoartelor publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și a informațiilor furnizate de Centrul Național pentru Energie Durabilă.

Creșterea ponderii energiei regenerabile a fost determinată atât de majorarea numărului de producători, cât și de extinderea rapidă a capacităților instalate la nivel național. Astfel, la sfârșitul anului 2025 capacitatea totală instalată din surse regenerabile a depășit 980 MW, comparativ cu aproximativ 77 MW în anul 2020, ceea ce înseamnă o creștere de 12,7 ori în ultimii cinci ani.

Doar pe parcursul anului 2025 au fost instalate peste 400 MW, echivalentul a mai mult de 40% din totalul capacităților existente, anul fiind considerat unul record pentru dezvoltarea energiei regenerabile în țară.

Cea mai răspândită tehnologie rămâne energia fotovoltaică, care a ajuns la 710,56 MW, reprezentând aproximativ 72% din totalul capacităților instalate. Aceasta este urmată de energia eoliană, cu 246,52 MW sau 25% din total. Capacitățile hidro și cele pe biogaz însumează 16,75 MW (2%), respectiv 7,16 MW (1%).

Un rol important în dezvoltarea sectorului îl au prosumatorii consumatori care produc energie pentru consum propriu. La finalul anului 2025 erau înregistrați 8.713 prosumatori, dintre care 5.051 beneficiază de mecanismul de contorizare netă, iar 3.662 de facturare netă. Aceștia au contribuit la instalarea unei capacități totale de 195,27 MW, adică aproximativ 20% din capacitățile SER instalate.

Mecanismele de sprijin oferite de stat au contribuit în total la instalarea a 442,4 MW, reprezentând 45% din capacitatea totală existentă, prin instrumente precum tariful fix, prețul fix sau alte scheme de sprijin prevăzute de legislație.

Totodată, peste jumătate din capacitățile instalate 538,58 MW (55%) au fost dezvoltate pe piața liberă, ceea ce indică interesul tot mai mare al investitorilor pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile.

Anul 2025 a marcat și lansarea primelor licitații pentru construcția de centrale electrice eoliene și fotovoltaice, inclusiv proiecte care prevăd sisteme de stocare a energiei. Aceste inițiative urmăresc atingerea obiectivelor stabilite în Planul Național Integrat pentru Energie și Climă 2025–2030, care prevede cel puțin 27% energie din surse regenerabile în consumul final brut și 31,2% energie electrică din surse regenerabile în consumul final brut de electricitate.