Duș rece pentru Bezos și Branson: Guvernul american înăsprește regulile și spune că nu pot fi numiți încă „astronauți”

La scurt timp după ce Richard Branson și Jeff Bezos au zburat până la limita spațiului cosmic, iar la întoarcere au primit insigna cu aripi stilizate ce se acordă tuturor celor care ajung în spațiu, Guvernul Statelor Unite a modificat definiția statutului de „astronaut”, o măsură ce vine ca un duș rece pentru cei câțiva miliardari care se visează exploratori spațiali, scrie BBC.

Potrivit noilor reguli ale Administrației Federale a Aviației (FAA), aspiranții la statutul de astronaut trebuie să facă parte din echipajul de zbor și să contribuie la siguranța zborului spațial. Astfel, în viziunea guvernului american, Jeff Bezos și Sir Richard Branson, care au fost doar pasageri, nu pot fi numiți încă astronauți.

Sunt primele modificări aduse programului „civil” al FAA pentru cei care zboară în spațiu, program ce datează din 2004. Actualizările programului „Commercial Astronaut Wings” au fost anunțate chiar în aceeași zi în care Jeff Bezos de la Amazon a zburat la bordul rachetei sale Blue Origin către marginea spațiului.

Potrivit noilor reguli, pentru a fi considerați astronauți, cei care merg în spațiu trebuie să ajungă la 80 km deasupra suprafeței Pământului, lucru pe care atât Jeff Bezos, cât și Richard Branson l-au realizat. Dar dincolo de altitudine, agenția americană spune acum că viitorii astronauți trebuie, de asemenea, să fi „demonstrat activități în timpul zborului care au fost esențiale pentru siguranța publică sau au contribuit la siguranța zborurilor spațiale umane”.

Care sunt aceste activități rămâne să stabilească oficialii FAA.

Într-o declarație, FAA a declarat că aceste modificări adaptează mai bine rolul programului de a proteja siguranța publică în timpul zborurilor spațiale comerciale.

În SUA, există alte două posibilități de a obține insigna cu aripi pe care o primește un astronaut – prin intermediul armatei sau al NASA.

Aripile primite de Jeff Bezos și de Richard Branson, în urma călătoriei lor până la marginea spațiului, au fost insigne personalizate de către propriile companii.

La 11 iulie, Sir Richard Branson a zburat la bordul navei SpaceShipTwo a companiei sale Virgin Galactic până la limita spațiului. Zbordul s-a dorit a fi un test înainte de a le permite clienților să urce la bord, anul viitor, pentru astfel de escapade până la marginea lumii. Avionul a avut piloți.

În schimb, Jeff Bezos și ceilalți trei membri ai echipajului care au zburat la bordul navetei spațiale Blue Origin, ar putea emite mai puține pretenții la râvnitul titlu de astronaut, pentru că ei au fost într-un vehicul autonom. Chiar înaintea lansării, de altfel, directorul general al Blue Origin, Bob Smith, spunea că „nu există cu adevărat nimic de făcut pentru un membru al echipajului” pe un vehicul autonom.

Cu toate acestea, rămâne un licăr de speranță pentru Richard Branson, Jeff Bezos și orice alt viitor privitor de stele care speră să fie recunoscut ca astronaut. Noul ordin al FAA menționează că distincțiile onorifice pot fi acordate pe baza meritelor – adică la discreția administratorului asociat al FAA.

„Aripile de astronaut” au fost acordate pentru prima dată astronauților Alan Shepard Jr. și Virgil Grissom la începutul anilor 1960 pentru participarea lor la programul Mercury Seven.

#astronaut #guvernul american #richard branson #Jeff Bezos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.