Duș rece pentru Bezos și Branson: Guvernul american înăsprește regulile și spune că nu pot fi numiți încă „astronauți”

La scurt timp după ce Richard Branson și Jeff Bezos au zburat până la limita spațiului cosmic, iar la întoarcere au primit insigna cu aripi stilizate ce se acordă tuturor celor care ajung în spațiu, Guvernul Statelor Unite a modificat definiția statutului de „astronaut”, o măsură ce vine ca un duș rece pentru cei câțiva miliardari care se visează exploratori spațiali, scrie BBC.

Potrivit noilor reguli ale Administrației Federale a Aviației (FAA), aspiranții la statutul de astronaut trebuie să facă parte din echipajul de zbor și să contribuie la siguranța zborului spațial. Astfel, în viziunea guvernului american, Jeff Bezos și Sir Richard Branson, care au fost doar pasageri, nu pot fi numiți încă astronauți.

Sunt primele modificări aduse programului „civil” al FAA pentru cei care zboară în spațiu, program ce datează din 2004. Actualizările programului „Commercial Astronaut Wings” au fost anunțate chiar în aceeași zi în care Jeff Bezos de la Amazon a zburat la bordul rachetei sale Blue Origin către marginea spațiului.

Potrivit noilor reguli, pentru a fi considerați astronauți, cei care merg în spațiu trebuie să ajungă la 80 km deasupra suprafeței Pământului, lucru pe care atât Jeff Bezos, cât și Richard Branson l-au realizat. Dar dincolo de altitudine, agenția americană spune acum că viitorii astronauți trebuie, de asemenea, să fi „demonstrat activități în timpul zborului care au fost esențiale pentru siguranța publică sau au contribuit la siguranța zborurilor spațiale umane”.

Care sunt aceste activități rămâne să stabilească oficialii FAA.

Într-o declarație, FAA a declarat că aceste modificări adaptează mai bine rolul programului de a proteja siguranța publică în timpul zborurilor spațiale comerciale.

În SUA, există alte două posibilități de a obține insigna cu aripi pe care o primește un astronaut – prin intermediul armatei sau al NASA.

Aripile primite de Jeff Bezos și de Richard Branson, în urma călătoriei lor până la marginea spațiului, au fost insigne personalizate de către propriile companii.

La 11 iulie, Sir Richard Branson a zburat la bordul navei SpaceShipTwo a companiei sale Virgin Galactic până la limita spațiului. Zbordul s-a dorit a fi un test înainte de a le permite clienților să urce la bord, anul viitor, pentru astfel de escapade până la marginea lumii. Avionul a avut piloți.

În schimb, Jeff Bezos și ceilalți trei membri ai echipajului care au zburat la bordul navetei spațiale Blue Origin, ar putea emite mai puține pretenții la râvnitul titlu de astronaut, pentru că ei au fost într-un vehicul autonom. Chiar înaintea lansării, de altfel, directorul general al Blue Origin, Bob Smith, spunea că „nu există cu adevărat nimic de făcut pentru un membru al echipajului” pe un vehicul autonom.

Cu toate acestea, rămâne un licăr de speranță pentru Richard Branson, Jeff Bezos și orice alt viitor privitor de stele care speră să fie recunoscut ca astronaut. Noul ordin al FAA menționează că distincțiile onorifice pot fi acordate pe baza meritelor – adică la discreția administratorului asociat al FAA.

„Aripile de astronaut” au fost acordate pentru prima dată astronauților Alan Shepard Jr. și Virgil Grissom la începutul anilor 1960 pentru participarea lor la programul Mercury Seven.

#astronaut #guvernul american #richard branson #Jeff Bezos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.