E vremea vacanțelor la munte! Cine sunt cei mai exportatori schiuri şi snowboarduri din UE

TOP cei mai mari exportatori schiuri şi snowboarduri din UE

Austria (cu peste o treime din exporturi: 2.029.000 perechi de schiuri şi plăci de snowboard, sau 35%);

Franţa (648.700, sau 11%);

Bulgaria (630.800, sau 11%).

Comparativ cu 2020, Austria a raportat un declin de 5%, Bulgaria un avans de 12%, iar Franţa cea mai mare creştere, de 18%.

Aproximativ 3,5 milioane perechi de schiuri şi plăci de snowboard au fost exportate în alte state membre UE, în 2021. De asemenea, UE a exportat 2,3 milioane perechi de schiuri şi plăci de snowboard în ţările din afara blocului comunitar şi a importat 0,8 milioane de produse similare din afara UE.

În privinţa exporturilor în ţările din afara spaţiului comunitar, aproximativ două cincimi din schiuri şi plăci de snowboard produse în UE au ajuns în Statele Unite (937.000, sau 41% din totalul exporturilor UE în afara blocului comunitar). SUA sunt urmate de Canada (326.100 sau 14%) şi Norvegia (288.000 sau 13%).

În 2021, Austria a fost cel mai mare importator din UE şi din ţările din afara spaţiului comunitar, fiind responsabilă pentru o treime din importuri (1.420.200 perechi de schiuri şi plăci de snowboard importate, sau 33%), urmată de Franţa (823.400, sau 19%) şi Germania (405.100, sau 9%).

În privinţa importurilor din ţările din afara spaţiului comunitar, peste două cincimi din schiuri şi plăci de snowboard au provenit din China (329.800, sau 42%), Ucraina (152.000, sau 19%) şi Rusia (69.400, sau 9%).

Întreprinderile de stat și societățile comerciale monitorizate de autorități au acumulat, la data de 30 iunie 2025, un sold al împrumuturilor interne de 1,132 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor privind fluxul și soldul creditelor contractate de la băncile comerciale pe o perioadă de un an și mai mare.

Din suma totală, 62,1 milioane de lei reprezintă restanțe neachitate la termen de întreprinderile de stat, în timp ce societățile comerciale nu înregistrează arierate, deși concentrează cea mai mare parte a împrumuturilor — 1,069 miliarde de lei.

Comparativ cu situația de la 30 iunie 2024, soldul total al creditelor a crescut cu 450,1 milioane de lei, de la 681,9 milioane la 1,132 miliarde de lei.

Cele mai mari împrumuturi interne sunt concentrate la câteva entități-cheie:

S.A. „Moldtelecom” – 547,2 mil. lei (+66,4 mil. lei față de 2024);
S.R.L. „Arena Națională” – 307,4 mil. lei (credit nou în 2025);
S.A. Combinatul de Vinuri „Cricova” – 158,0 mil. lei;
Î.S. „Calea Ferată din Moldova” (CFM) – 61,2 mil. lei;
S.A. „Barza Albă” – 41,1 mil. lei.

Dintre acestea, CFM concentrează cea mai mare parte a arieratelor, cu 41 milioane de lei restante, dintr-un sold total de 61,2 milioane de lei.

Pe lângă creditele comerciale, Ministerul Finanțelor raportează și împrumuturi recreditate din surse interne și externe, contractate prin stat, cu un sold total de 2,604 miliarde de lei.

Cele mai mari datorii recreditate sunt înregistrate la:

Î.S. „Calea Ferată din Moldova” – 49,43 mil. euro;
Î.S. „Moldelectrica” – 38,5 mil. euro;
S.A. „Termoelectrica” – 34,1 mil. euro;
Î.S. „Moldtranselectro” – 37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA (solduri cu termen expirat);
S.A. „CET-Nord” – 6,8 mil. euro.
Ministerul precizează că din totalul împrumuturilor recreditate, circa 37,2 milioane de lei și 1,6 milioane de dolari SUA reprezintă solduri expirate, ceea ce indică dificultăți persistente de plată în rândul unor întreprinderi strategice.