E vremea vacanțelor la munte! Cine sunt cei mai exportatori schiuri şi snowboarduri din UE

TOP cei mai mari exportatori schiuri şi snowboarduri din UE

Austria (cu peste o treime din exporturi: 2.029.000 perechi de schiuri şi plăci de snowboard, sau 35%);

Franţa (648.700, sau 11%);

Bulgaria (630.800, sau 11%).

Comparativ cu 2020, Austria a raportat un declin de 5%, Bulgaria un avans de 12%, iar Franţa cea mai mare creştere, de 18%.

Aproximativ 3,5 milioane perechi de schiuri şi plăci de snowboard au fost exportate în alte state membre UE, în 2021. De asemenea, UE a exportat 2,3 milioane perechi de schiuri şi plăci de snowboard în ţările din afara blocului comunitar şi a importat 0,8 milioane de produse similare din afara UE.

În privinţa exporturilor în ţările din afara spaţiului comunitar, aproximativ două cincimi din schiuri şi plăci de snowboard produse în UE au ajuns în Statele Unite (937.000, sau 41% din totalul exporturilor UE în afara blocului comunitar). SUA sunt urmate de Canada (326.100 sau 14%) şi Norvegia (288.000 sau 13%).

În 2021, Austria a fost cel mai mare importator din UE şi din ţările din afara spaţiului comunitar, fiind responsabilă pentru o treime din importuri (1.420.200 perechi de schiuri şi plăci de snowboard importate, sau 33%), urmată de Franţa (823.400, sau 19%) şi Germania (405.100, sau 9%).

În privinţa importurilor din ţările din afara spaţiului comunitar, peste două cincimi din schiuri şi plăci de snowboard au provenit din China (329.800, sau 42%), Ucraina (152.000, sau 19%) şi Rusia (69.400, sau 9%).

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.