E vremea vacanțelor la munte! Cine sunt cei mai exportatori schiuri şi snowboarduri din UE

TOP cei mai mari exportatori schiuri şi snowboarduri din UE

Austria (cu peste o treime din exporturi: 2.029.000 perechi de schiuri şi plăci de snowboard, sau 35%);

Franţa (648.700, sau 11%);

Bulgaria (630.800, sau 11%).

Comparativ cu 2020, Austria a raportat un declin de 5%, Bulgaria un avans de 12%, iar Franţa cea mai mare creştere, de 18%.

Aproximativ 3,5 milioane perechi de schiuri şi plăci de snowboard au fost exportate în alte state membre UE, în 2021. De asemenea, UE a exportat 2,3 milioane perechi de schiuri şi plăci de snowboard în ţările din afara blocului comunitar şi a importat 0,8 milioane de produse similare din afara UE.

În privinţa exporturilor în ţările din afara spaţiului comunitar, aproximativ două cincimi din schiuri şi plăci de snowboard produse în UE au ajuns în Statele Unite (937.000, sau 41% din totalul exporturilor UE în afara blocului comunitar). SUA sunt urmate de Canada (326.100 sau 14%) şi Norvegia (288.000 sau 13%).

În 2021, Austria a fost cel mai mare importator din UE şi din ţările din afara spaţiului comunitar, fiind responsabilă pentru o treime din importuri (1.420.200 perechi de schiuri şi plăci de snowboard importate, sau 33%), urmată de Franţa (823.400, sau 19%) şi Germania (405.100, sau 9%).

În privinţa importurilor din ţările din afara spaţiului comunitar, peste două cincimi din schiuri şi plăci de snowboard au provenit din China (329.800, sau 42%), Ucraina (152.000, sau 19%) şi Rusia (69.400, sau 9%).

Prețurile la alimente vor continua să pună presiune pe bugetele familiilor în 2026, însă diferențele dintre țări vor fi uriașe. Potrivit estimărilor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, inflația alimentară globală este prognozată la o medie de 3,2%, dar în unele state scumpirile vor depăși 50%, în timp ce în altele prețurile ar putea chiar să scadă, notează platforma visual capitalist, care a pregătit o hartă a scumpirilor în lume.

Cea mai mare creștere este estimată în Iran, unde alimentele ar urma să fie cu 55,9% mai scumpe față de anul precedent. Pe următoarele locuri se află Argentina cu 33,2% și Turcia cu 25,1%. Creșteri de peste 20% sunt estimate în Haiti (24,1%) și Malawi (21,2%).

Republica Moldova se poziționează pe locul 43 din 160 în clasamentul scumpirilor, în țara noastră fiind prognozată o creștere de 4,9% în 2026. Totodată, Ucraina ar putea înregistra o inflație alimentară de 9,2%, România – 7,4%, iar Rusia se așteaptă 4,6%.

La polul opus se află statele unde prețurile alimentelor ar putea scădea. Cea mai accentuată diminuare este prognozată în Nigeria cu -18,1%. Reduceri importante sunt estimate și în Liberia, unde prețurile la alimente ar putea scădea cu 7,4%, în Togo, cu 6,4%, iar în Costa Rica, cu 6,0%. De asemenea, Fiji este prognozată cu o reducere de 3,5%, iar în Morocco se așteaptă o scădere de 2,8% a prețurilor alimentare în 2026.

Presiunile inflaționiste rămân cele mai puternice în economiile emergente și în țările dependente de importuri. Inflația alimentară este influențată de evoluția cursului valutar, de prețurile materiilor prime, de perturbările comerciale și de condițiile interne de aprovizionare. Țările care se confruntă cu deprecierea monedei sau cu instabilitate economică persistentă tind să înregistreze creșteri mai accentuate ale prețurilor la alimente.

Pe de altă parte, potrivit prognozelor FMI, care vizează 190 de economii la nivel global, în Republica Moldova inflația ar urma să crească cu 5,5% în anul 2026.