E vremea vacanțelor la munte! Cine sunt cei mai exportatori schiuri şi snowboarduri din UE

TOP cei mai mari exportatori schiuri şi snowboarduri din UE

Austria (cu peste o treime din exporturi: 2.029.000 perechi de schiuri şi plăci de snowboard, sau 35%);

Franţa (648.700, sau 11%);

Bulgaria (630.800, sau 11%).

Comparativ cu 2020, Austria a raportat un declin de 5%, Bulgaria un avans de 12%, iar Franţa cea mai mare creştere, de 18%.

Aproximativ 3,5 milioane perechi de schiuri şi plăci de snowboard au fost exportate în alte state membre UE, în 2021. De asemenea, UE a exportat 2,3 milioane perechi de schiuri şi plăci de snowboard în ţările din afara blocului comunitar şi a importat 0,8 milioane de produse similare din afara UE.

În privinţa exporturilor în ţările din afara spaţiului comunitar, aproximativ două cincimi din schiuri şi plăci de snowboard produse în UE au ajuns în Statele Unite (937.000, sau 41% din totalul exporturilor UE în afara blocului comunitar). SUA sunt urmate de Canada (326.100 sau 14%) şi Norvegia (288.000 sau 13%).

În 2021, Austria a fost cel mai mare importator din UE şi din ţările din afara spaţiului comunitar, fiind responsabilă pentru o treime din importuri (1.420.200 perechi de schiuri şi plăci de snowboard importate, sau 33%), urmată de Franţa (823.400, sau 19%) şi Germania (405.100, sau 9%).

În privinţa importurilor din ţările din afara spaţiului comunitar, peste două cincimi din schiuri şi plăci de snowboard au provenit din China (329.800, sau 42%), Ucraina (152.000, sau 19%) şi Rusia (69.400, sau 9%).

Datele actuale publicate de Biroul Național de Statistică cu privire la rata sărăciei din Republica Moldova nu reflectă tot sprijinul acordat de guvern, a declarat, ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, în cadrul emisiunii Rezoomat de la Realitatea TV, unde ministra a fost întrebată dacă moldovenii trăiesc, într-adevăr, mai bine și dacă autoritățile contestă datele statistice.

Potrivit Biroul Național de Statistică, rata sărăciei absolute a crescut în ultimii ani. Dacă în 2021, la începutul mandatului guvernării Partidul Acțiune și Solidaritate, aceasta era de 24,5%, în anul 2024 a ajuns la 33,6%. Situația este și mai gravă în mediul rural, unde sărăcia a atins nivelul de 42%.

Natalia Plugaru a subliniat că autoritățile nu neagă existența sărăciei și nici responsabilitatea statului în combaterea acestui fenomen, însă a atras atenția asupra metodologiei utilizate de BNS. Potrivit acesteia, rata sărăciei este calculată în baza unei metodologii mai vechi, moștenite din spațiul ex-sovietic, care se bazează exclusiv pe nivelul cheltuielilor gospodăriilor.

„Această metodă nu ia în calcul tot suportul pe care statul îl oferă. Compensațiile, medicamentele compensate, alimentația gratuită în școli nu sunt incluse în calcul. Or, aceste forme de sprijin, chiar dacă nu elimină sărăcia, reduc într-o anumită măsură povara asupra familiilor”, a explicat ministra.

Ea a precizat că, spre deosebire de metodologia actuală, Uniunea Europeană și Eurostat calculează sărăcia în funcție de venituri, incluzând indemnizațiile și compensațiile sociale. În acest context, BNS ar calcula deja și rata sărăciei pe baza veniturilor, însă acest indicator nu a fost încă introdus în statistica oficială.

„Nu spunem că moldovenii nu sunt săraci. Recunoaștem existența sărăciei și lucrăm pentru a o reduce. Dar vrem să putem măsura corect dacă politicile și măsurile statului au un impact real”, a mai declarat Plugaru.

Potrivit ministrei, noua metodologie armonizată cu standardele europene ar urma să devină oficială începând cu anul 2027, după finalizarea procesului de cooperare cu Eurostat.