Economia germană se scufundă sub presiunea dobânzilor mari

Germania se confruntă cu al doilea an de recesiune, pentru prima dată de la începutul aniilor 2000’, scrie FT.

Prognoza actualizată a guvernului arată că economia Germaniei se va contracta cu 0,2% în acest. „Situaţia nu este una bună. Începând din 2018 economia Germaniei nu mai merge bine”, a declarat Robert Habeck, ministrul german al economiei.

În urmă cu doar câteva luni prognoza arată că economia va creşte cu 0,3% în acest an.

Economia a fost încetinită de creşterea dobânzilor, inflaţie şi incertitudinea din mediul politic, care au redus cererea şi au slăbit investiţiile. Companiile se plâng de costul mare al energiei şi al forţei de muncă.

Dacă prognozele ministerului se vor dovedi a fi corecte, Germania va traversa al doilea an de recesiune din ultimii 20 de ani. Astfel, în 2023 economia s-a contractat cu 0,3%, lucru nemaîntâlnit din 2002 şi 2003, când a economia scăzut cu 0,2%, respectiv 0,3%.

Totuşi, Robert Habeck a mai afirmat că economia va creşte cu 1,1% în 2025 şi 1,6% în 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dificultate #germani #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Diplomata Corina Cojocaru a declarat, în cadrul emisiunii Consens național de la Realitatea TV, că vizita în Republica Moldova a lui Christopher Smith, asistent al secretarului de stat al Statelor Unite, ar avea în primul rând o miză economică, nu una strict politică.

Potrivit Corinei Cojocaru, Christopher Smith este un diplomat de carieră, cu o experiență îndelungată în cadrul Departamentul de Stat al SUA, iar deplasarea sa la Chișinău ar putea reprezenta „deschiderea unei prime portițe” pentru negocieri sensibile, aflate abia la început.

„Din punctul meu de vedere, miza acestei vizite sunt activele Lukoil din Republica Moldova, un subiect care probabil nu va fi comunicat deschis în presă, pentru că negocierile abia demarează”, a declarat diplomata.

Ea a reamintit că activele Lukoil de la Aeroportul Internațional Chișinău – inclusiv depozitele și stațiile de alimentare – se află în prezent sub sechestre și sancțiuni internaționale. În urma unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale a Guvernului, aceste active ar urma să fie tranzacționate și ar putea deveni obiect al negocierilor cu partea americană.

În acest context, Cojocaru a făcut referire la compromisul recent dintre Lukoil și fondul de investiții american The Carlyle Group, care ar fi primit undă verde pentru a achiziționa activele Lukoil din mai multe țări, inclusiv din Republica Moldova, România și Bulgaria.

„Cred că miza este una pur economică. Aveam nevoie de această vizită la Chișinău pentru a ne spune ofurile, iar ele sunt destul de multe”, a subliniat diplomata.

Totodată, Corina Cojocaru a atras atenția asupra faptului că, în ultimii doi ani, iar mai ales în ultimul an, relațiile moldo-americane au cunoscut o stagnare vizibilă. Potrivit acesteia, Republica Moldova a ieșit parțial din prim-planul agendei bilaterale, fiind inclusă într-o categorie mai largă de state cu vizibilitate redusă în raport cu Washingtonul.

Terminalul petrolier de la aeroport a fost preluat de stat de Lukoil, care l-a deținut din anul 2025. Motivul invocat a neonorarea unor presupuse obligații investiționale asumate de către gigantul rus.