Economia Moldovei, îngropată de construcții și imobiliare! PIB-ul a crescut cu doar 0,4%

15 Iun. 2026, 11:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iun. 2026, 11:15 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Moldovei a început anul aproape pe loc. Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică, Produsul Intern Brut a crescut cu doar 0,4% în primul trimestru al anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Mai mult, față de ultimele trei luni ale anului trecut, economia a scăzut cu 1,2%.

Cele mai mari probleme au apărut în construcții, unde activitatea s-a prăbușit cu 12,9%. Scăderi puternice au fost și în sectorul IT și comunicații, care a înregistrat un minus de 8,1%, dar și pe piața imobiliară, unde tranzacțiile au scăzut cu 7,8%. Alte servicii au înregistrat un declin de 10,6%, iar aceste domenii au șters practic mare parte din puțina creștere economică înregistrată la început de an.

Datele arată că sectorul construcțiilor a redus singur PIB-ul cu 0,6 puncte procentuale, în timp ce tranzacțiile imobiliare și IT-ul au tras economia în jos cu câte 0,7 puncte procentuale fiecare. Pentru o economie care deja crește foarte lent, aceste pierderi au avut un impact major.

Economia a fost ținută pe linia de plutire în principal de industrie, comerț și exporturi. Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1% și a adus singură un plus de 0,5 puncte procentuale la PIB. Comerțul cu ridicata și cu amănuntul a urcat cu 2,7%, contribuind cu încă 0,4 puncte procentuale.

Creșteri importante au fost și în energetică, unde producția și furnizarea de energie electrică și termică au crescut cu 13,4%. Transporturile și depozitarea au avansat cu 6,6%, agricultura – cu 4,6%, sănătatea și asistența socială – cu 2,8%, iar serviciile administrative și de suport au înregistrat unul dintre cele mai mari salturi din economie, de 14,3%.

Totodată, Moldova a exportat cu 10,8% mai multe bunuri și servicii decât anul trecut, iar exporturile au contribuit cu 3,6 puncte procentuale la evoluția PIB-ului. În paralel însă, importurile au crescut și ele cu 1,5%, ceea ce a redus din efectul pozitiv al exporturilor.

Și consumul populației a continuat să crească. Cheltuielile gospodăriilor casnice au urcat cu 1,8% și reprezintă aproape 91% din întreaga economie a țării.

În schimb, investițiile în economie scad. Formarea brută de capital, indicator care arată investițiile în afaceri, utilaje, clădiri și dezvoltare, s-a redus cu 3,9%.

Comparativ cu alte state europene, Moldova rămâne sub media regională la creștere economică. În primul trimestru din 2026, economia a crescut cu 5,8% în Danemarca, 3,3% în Polonia, 3,1% în Macedonia de Nord, 2,9% în Bulgaria și 2,5% în Turcia. Media Uniunii Europene a fost de 0,6%, puțin peste nivelul Moldovei.

Totuși, Republica Moldova a avut rezultate ceva mai bune decât România, unde economia s-a contractat cu 1,5%, și decât Ucraina, care a înregistrat o scădere de 0,6%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.