Economia Moldovei, îngropată de construcții și imobiliare! PIB-ul a crescut cu doar 0,4%

Economia Moldovei a început anul aproape pe loc. Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică, Produsul Intern Brut a crescut cu doar 0,4% în primul trimestru al anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Mai mult, față de ultimele trei luni ale anului trecut, economia a scăzut cu 1,2%.

Cele mai mari probleme au apărut în construcții, unde activitatea s-a prăbușit cu 12,9%. Scăderi puternice au fost și în sectorul IT și comunicații, care a înregistrat un minus de 8,1%, dar și pe piața imobiliară, unde tranzacțiile au scăzut cu 7,8%. Alte servicii au înregistrat un declin de 10,6%, iar aceste domenii au șters practic mare parte din puțina creștere economică înregistrată la început de an.

Datele arată că sectorul construcțiilor a redus singur PIB-ul cu 0,6 puncte procentuale, în timp ce tranzacțiile imobiliare și IT-ul au tras economia în jos cu câte 0,7 puncte procentuale fiecare. Pentru o economie care deja crește foarte lent, aceste pierderi au avut un impact major.

Economia a fost ținută pe linia de plutire în principal de industrie, comerț și exporturi. Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1% și a adus singură un plus de 0,5 puncte procentuale la PIB. Comerțul cu ridicata și cu amănuntul a urcat cu 2,7%, contribuind cu încă 0,4 puncte procentuale.

Creșteri importante au fost și în energetică, unde producția și furnizarea de energie electrică și termică au crescut cu 13,4%. Transporturile și depozitarea au avansat cu 6,6%, agricultura – cu 4,6%, sănătatea și asistența socială – cu 2,8%, iar serviciile administrative și de suport au înregistrat unul dintre cele mai mari salturi din economie, de 14,3%.

Totodată, Moldova a exportat cu 10,8% mai multe bunuri și servicii decât anul trecut, iar exporturile au contribuit cu 3,6 puncte procentuale la evoluția PIB-ului. În paralel însă, importurile au crescut și ele cu 1,5%, ceea ce a redus din efectul pozitiv al exporturilor.

Și consumul populației a continuat să crească. Cheltuielile gospodăriilor casnice au urcat cu 1,8% și reprezintă aproape 91% din întreaga economie a țării.

În schimb, investițiile în economie scad. Formarea brută de capital, indicator care arată investițiile în afaceri, utilaje, clădiri și dezvoltare, s-a redus cu 3,9%.

Comparativ cu alte state europene, Moldova rămâne sub media regională la creștere economică. În primul trimestru din 2026, economia a crescut cu 5,8% în Danemarca, 3,3% în Polonia, 3,1% în Macedonia de Nord, 2,9% în Bulgaria și 2,5% în Turcia. Media Uniunii Europene a fost de 0,6%, puțin peste nivelul Moldovei.

Totuși, Republica Moldova a avut rezultate ceva mai bune decât România, unde economia s-a contractat cu 1,5%, și decât Ucraina, care a înregistrat o scădere de 0,6%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere economica #PIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.

#facilitati #bani #stat