Economia Moldovei intră în zona roșie: FMI reduce prognoza de creștere de peste 6 ori

Fondul Monetar Internațional a redus semnificativ prognoza de creștere economică pentru Republica Moldova în anul 2025, estimând un avans modest al PIB-ului de doar 0,6%, comparativ cu proiecția anterioară de 3,7%. Noua evaluare apare în ediția din aprilie a raportului „World Economic Outlook”, publicat de FMI.

Pentru anul 2026, experții FMI anticipează o redresare ușoară, cu o creștere economică de 2,5%, iar până în 2030, instituția prognozează un avans de 5% al PIB-ului moldovenesc.

În ceea ce privește inflația, prognoza pentru 2025 a fost revizuită în sus – de la 5% la 8%. Pentru 2026, FMI estimează că inflația se va modera la 5,9%. Totodată, fondul a înrăutățit și estimările privind deficitul de cont curent, care ar urma să ajungă la 14,5% din PIB în 2025 și la 13,8% în 2026 – în creștere față de prognoza anterioară de 10,7% pentru anul viitor.

În raportul precedent, publicat în octombrie 2024, FMI a menținut estimarea de creștere economică pentru anul 2024 la 2,6%, iar pentru 2025 a revizuit-o în jos de la 4,8% la 3,7%.

Potrivit datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică, în 2024, PIB-ul Moldovei a fost de 323,8 miliarde lei, marcând o creștere simbolică de doar 0,1% față de anul precedent.

Această corecție severă a prognozelor vine după ce și alți parteneri financiari internaționali au emis estimări mai prudente: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a redus prognoza pentru 2025 de la 3,5% la 2%, iar pentru 2026 anticipează un avans de 3,8%. Banca Mondială, în schimb, și-a menținut estimările optimiste – 3,9% pentru 2025 și 4,5% pentru 2026.

#prognoza #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru anul 2026 a fost aprobat cu un deficit de 385 milioane de lei, în pofida majorării semnificative a veniturilor și a contribuțiilor plătite de cetățeni. Potrivit legii votate în lectura a doua, fondurile AOAM vor totaliza 18,83 miliarde lei la venituri, în timp ce cheltuielile ajung la 19,22 miliarde lei, diferența urmând să fie acoperită din rezervele acumulate anterior

În timp ce Guvernul vorbește despre „investiții în sănătate”, documentul arată că prima de asigurare medicală în sumă fixă rămâne la 12.636 lei pe an, deși valoarea legală calculată ar fi trebuit să ajungă la aproape 18.800 lei, diferența fiind acoperită prin derogări politice și artificii bugetare

Mai mult, îngrijirile medicale comunitare și la domiciliu sunt tăiate drastic: alocările scad cu peste 100 milioane lei față de anul precedent, fondurile fiind redirecționate spre alte subprograme, inclusiv pentru centre de sănătate mintală și servicii paraclinice

Practic, pacienții cronici, vârstnicii și persoanele imobilizate vor primi mai puțin sprijin exact acolo unde sistemul este deja la limită.

În paralel, cheltuielile administrative ale sistemului AOAM depășesc 132 milioane de lei, iar odată cu schimbarea statutului CNAM, statul garantează că niciun salariu din instituție nu va scădea, chiar dacă veniturile nu acoperă cheltuielile totale

Deși aproape 40% din bugetul sănătății provine din transferuri de la bugetul de stat, sistemul intră în 2026 pe deficit, cu promisiuni de reforme și investiții, dar fără o soluție clară pentru sustenabilitate financiară pe termen mediu.