Economia Moldovei intră în zona roșie: FMI reduce prognoza de creștere de peste 6 ori

Fondul Monetar Internațional a redus semnificativ prognoza de creștere economică pentru Republica Moldova în anul 2025, estimând un avans modest al PIB-ului de doar 0,6%, comparativ cu proiecția anterioară de 3,7%. Noua evaluare apare în ediția din aprilie a raportului „World Economic Outlook”, publicat de FMI.

Pentru anul 2026, experții FMI anticipează o redresare ușoară, cu o creștere economică de 2,5%, iar până în 2030, instituția prognozează un avans de 5% al PIB-ului moldovenesc.

În ceea ce privește inflația, prognoza pentru 2025 a fost revizuită în sus – de la 5% la 8%. Pentru 2026, FMI estimează că inflația se va modera la 5,9%. Totodată, fondul a înrăutățit și estimările privind deficitul de cont curent, care ar urma să ajungă la 14,5% din PIB în 2025 și la 13,8% în 2026 – în creștere față de prognoza anterioară de 10,7% pentru anul viitor.

În raportul precedent, publicat în octombrie 2024, FMI a menținut estimarea de creștere economică pentru anul 2024 la 2,6%, iar pentru 2025 a revizuit-o în jos de la 4,8% la 3,7%.

Potrivit datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică, în 2024, PIB-ul Moldovei a fost de 323,8 miliarde lei, marcând o creștere simbolică de doar 0,1% față de anul precedent.

Această corecție severă a prognozelor vine după ce și alți parteneri financiari internaționali au emis estimări mai prudente: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a redus prognoza pentru 2025 de la 3,5% la 2%, iar pentru 2026 anticipează un avans de 3,8%. Banca Mondială, în schimb, și-a menținut estimările optimiste – 3,9% pentru 2025 și 4,5% pentru 2026.

#prognoza #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.