Economia Moldovei intră în zona roșie: FMI reduce prognoza de creștere de peste 6 ori

Fondul Monetar Internațional a redus semnificativ prognoza de creștere economică pentru Republica Moldova în anul 2025, estimând un avans modest al PIB-ului de doar 0,6%, comparativ cu proiecția anterioară de 3,7%. Noua evaluare apare în ediția din aprilie a raportului „World Economic Outlook”, publicat de FMI.

Pentru anul 2026, experții FMI anticipează o redresare ușoară, cu o creștere economică de 2,5%, iar până în 2030, instituția prognozează un avans de 5% al PIB-ului moldovenesc.

În ceea ce privește inflația, prognoza pentru 2025 a fost revizuită în sus – de la 5% la 8%. Pentru 2026, FMI estimează că inflația se va modera la 5,9%. Totodată, fondul a înrăutățit și estimările privind deficitul de cont curent, care ar urma să ajungă la 14,5% din PIB în 2025 și la 13,8% în 2026 – în creștere față de prognoza anterioară de 10,7% pentru anul viitor.

În raportul precedent, publicat în octombrie 2024, FMI a menținut estimarea de creștere economică pentru anul 2024 la 2,6%, iar pentru 2025 a revizuit-o în jos de la 4,8% la 3,7%.

Potrivit datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică, în 2024, PIB-ul Moldovei a fost de 323,8 miliarde lei, marcând o creștere simbolică de doar 0,1% față de anul precedent.

Această corecție severă a prognozelor vine după ce și alți parteneri financiari internaționali au emis estimări mai prudente: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a redus prognoza pentru 2025 de la 3,5% la 2%, iar pentru 2026 anticipează un avans de 3,8%. Banca Mondială, în schimb, și-a menținut estimările optimiste – 3,9% pentru 2025 și 4,5% pentru 2026.

#prognoza #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că prima tranșă de 270 de milioane de euro din pachetul de asistență financiară promis de Uniunea Europeană nu a fost cheltuită prin bugetul de stat, ci a fost direcționată către proiecte și instituții care implementează programe în beneficiul Republica Moldova.

Întrebat în ce scopuri au fost utilizați banii, ministrul a precizat că este vorba, în principal, de granturi destinate studiilor, pregătirilor și proiectelor, care nu sunt reflectate ca cheltuieli directe în bugetul de stat. „Ele nu vin direct în buget. Vin în beneficiul țării, dar prin instituțiile care implementează proiecte”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a menționat că nu deține toate detaliile tehnice privind distribuirea fondurilor, însă a subliniat că informațiile complete pot fi furnizate de instituțiile responsabile, inclusiv la solicitarea Parlamentul Republicii Moldova. „Colegiile au pregătirea necesară și vor oferi detalii atunci când acestea vor fi cerute”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, prima tranșă de 270 de milioane de euro a fost transferată și a intrat pe conturile Ministerul Finanțelor la data de 11 iunie. Asistența face parte din pachetul financiar mai amplu anunțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 19 miliarde de euro, destinat sprijinirii Republicii Moldova.