Economia Moldovei intră în zona roșie: FMI reduce prognoza de creștere de peste 6 ori

Fondul Monetar Internațional a redus semnificativ prognoza de creștere economică pentru Republica Moldova în anul 2025, estimând un avans modest al PIB-ului de doar 0,6%, comparativ cu proiecția anterioară de 3,7%. Noua evaluare apare în ediția din aprilie a raportului „World Economic Outlook”, publicat de FMI.

Pentru anul 2026, experții FMI anticipează o redresare ușoară, cu o creștere economică de 2,5%, iar până în 2030, instituția prognozează un avans de 5% al PIB-ului moldovenesc.

În ceea ce privește inflația, prognoza pentru 2025 a fost revizuită în sus – de la 5% la 8%. Pentru 2026, FMI estimează că inflația se va modera la 5,9%. Totodată, fondul a înrăutățit și estimările privind deficitul de cont curent, care ar urma să ajungă la 14,5% din PIB în 2025 și la 13,8% în 2026 – în creștere față de prognoza anterioară de 10,7% pentru anul viitor.

În raportul precedent, publicat în octombrie 2024, FMI a menținut estimarea de creștere economică pentru anul 2024 la 2,6%, iar pentru 2025 a revizuit-o în jos de la 4,8% la 3,7%.

Potrivit datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică, în 2024, PIB-ul Moldovei a fost de 323,8 miliarde lei, marcând o creștere simbolică de doar 0,1% față de anul precedent.

Această corecție severă a prognozelor vine după ce și alți parteneri financiari internaționali au emis estimări mai prudente: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a redus prognoza pentru 2025 de la 3,5% la 2%, iar pentru 2026 anticipează un avans de 3,8%. Banca Mondială, în schimb, și-a menținut estimările optimiste – 3,9% pentru 2025 și 4,5% pentru 2026.

#prognoza #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a fost nevoită să apeleze din nou la energie electrică de avarie. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care a precizat că, în după-amiaza și seara zilei de luni, operatorul de sistem Moldelectrica a solicitat livrări de urgență pentru a menține stabilitatea sistemului electroenergetic.

Potrivit ministrului, energia de avarie este distinctă de livrările comerciale efectuate de furnizorul central Energocom, fie în baza contractelor bilaterale, fie prin achiziții de pe bursele de energie. Acest tip de energie este considerabil mai scump, iar prețul final urmează să fie stabilit la începutul lunii viitoare, în cadrul proceselor de decontare.

Solicitarea ajutorului de avarie a fost determinată de dezechilibrele apărute în sistemul electroenergetic, generate de capacitatea limitată a interconexiunii cu România, dar și de abaterile dintre consumul și generarea prognozată pe piața energiei electrice.

Dorin Junghietu a mai menționat că, pentru săptămâna curentă, capacitatea netă de transfer (NTC) pentru blocul de control Ucraina–Moldova este de 2.150 MW. Această valoare este stabilită săptămânal de Centrele Regionale de Coordonare ale operatorilor sistemelor de transport și reflectă constrângerile tehnice existente la nivel regional.