După o perioadă îndelungată de vești economice negative, Biroul Național de Statistică a raportat o evoluție pozitivă: în trimestrul III 2025, Produsul Intern Brut al Republicii Moldova a crescut cu 5,2% față de aceeași perioadă din 2024. Economistul Veaceslav Ioniță atrage însă atenția că această cifră trebuie interpretată cu prudență.

Potrivit analizei sale, creșterea actuală nu reprezintă debutul unui nou ciclu de dezvoltare, ci o recuperare firească după recesiune. Ultima creștere mai mare a PIB-ului a fost în 2021, când economia a avansat cu 18,3% în trimestrul IV, pe fondul unei reveniri spectaculoase după prăbușirea din 2020, cauzată în principal de cea mai slabă performanță agricolă din istoria țării, nu de pandemie.

În trimestrul III 2024, economia Moldovei a intrat din nou pe minus, cu o scădere de –1,9%, marcând a treia recesiune din ultimii cinci ani. Aceasta a fost mai puțin severă decât cea din 2020, iar revenirea din 2025 este, în consecință, mai modestă.

Principalul motor al creșterii din 2025 a fost agricultura, care a contribuit cu +2,1 puncte procentuale la avansul PIB, după o contracție de –2,2% în anul precedent. Și exporturile au început să se redreseze după aproape trei ani de declin, însă creșterea este bazată aproape exclusiv pe materie primă agricolă, fapt ce confirmă vulnerabilitatea structurală a economiei.

Un semnal pozitiv vine din zona investițiilor: formarea brută de capital a crescut cu aproximativ 20%. Această tendință este susținută și de datele din piața muncii — în trimestrul III 2025, numărul angajaților în construcții a atins cel mai înalt nivel din ultimii 10–20 de ani, atât în sectorul rezidențial, cât și în cel al construcțiilor inginerești.

„Creșterea de 5,2% este bună și necesară, dar fragilă”, subliniază Veaceslav Ioniță. Ea indică o recuperare conjuncturală, nu o transformare profundă a economiei. În acest context, Republica Moldova rămâne singura dintre țările vecine Ucrainei care, în 2025, nu a revenit încă la nivelul PIB din 2021, de dinaintea războiului.