Statul rupe în două Calea Ferată! Infrastructura rămâne publică, transportul devine societate comercială

15 Apr. 2025, 16:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Apr. 2025, 16:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată a Moldovei urmează să fie divizată în două companii distincte. Este vorba de infrastructură care va fi gestionată de stat și o nouă companie care se va ocupa transportul de pasageri și mărfuri, potrii Agenției Proprietății Publice.

Potrivit directorului general al APP, Roman Cojuhari, această măsură face parte dintr-un proces mai amplu de reformă a sectorului feroviar, în conformitate cu noul Cod feroviar adoptat în februarie 2022.

„Procesul de reformă feroviară din Moldova este ghidat de noul Cod feroviar. Acesta presupune separarea activităților de gestionare a infrastructurii de cele legate de operarea serviciilor de transport, fie ele de marfă sau pasageri”, a declarat Cojuhari.

Concret, proiectul prevede divizarea actualei întreprinderi de stat în două entități distincte: o entitate responsabilă exclusiv de gestionarea infrastructurii feroviare, care va rămâne în forma de întreprindere de stat și o nouă societate comercială cu capital integral de stat, care se va ocupa de operarea serviciilor de transport feroviar de pasageri și marfă, precum și de întreținerea propriului parc de locomotive și vagoane.

În prezent, CFM se confruntă cu dificultăți financiare. Pierderile copaniei s-au cifrat la 228 milioane de lei în anul 2024, iar restanțele la salarii sunt de crica 190 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.