EdTech Moldova Forum: Află cum utilizăm IT-ul pentru transformarea digitală a învățământului

Orașul Cahul va fi gazda EdTech Moldova Forum – eveniment care își propune să-i conecteze pe toți cei interesați de domeniul educației, să aducă în prim plan cele mai noi tehnologii, să inspire, să discute despre viitorul învățământului și să descopere modul în care tehnologia îi poate ajuta pe profesori și elevi să aibă succes în Moldova. Evenimentul va avea loc în incinta Palatului Culturii din Cahul în intervalul 10:00-17:00.

Astfel, pe 24 mai, la Cahul, sunt așteptați ambasadori, oficiali guvernamentali, profesori, elevi, experți internaționali din alte țări pentru a aduce în fața publicului expertiză, experiență și bune practici. Inițiativa este o premieră pentru sudul țării are loc în contextul „EU Tech Days”, parte a proiectului „EU4Moldova Startup City Cahul”, implementat de ATIC, cu asistența financiară a Uniunii Europene, în parteneriat cu Suedia. Evenimentul are loc în colaborare cu Primăria Municipiului Cahul și Universitatea de Stat „B.P.Hașdeu” din Cahul.

Participarea la forum este gratuită, fiind necesară înregistrarea prealabilă AICI.

Ce trebuie să reții despre eveniment?

mai multe paneluri de discuții cu invitați locali și internaționali, seminare și ateliere concepute pentru a le oferi profesorilor și liderilor din domeniul educației cele mai bune practici de integrare a domeniilor TIC în sala de clasă și o prezentare a celor mai recente tendințe și perspective tehnologice pe care participanții le-ar putea aduce în școlile lor;
prezentarea unui studiu internațional cu privire la competențele solicitate pe piața muncii până în 2030, care ne va arăta abilitățile necesare pe care ar trebui să se axeze educația în următorii ani. Studiul va fi prezentat de către experții Organizației pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE);
peste 500 de profesori, formatori și lideri în educație din țară, care vor discuta despre inovație și cele mai bune practici, abilitățile viitorului și modul în care Inteligența Artificială afectează viitoarele locuri de muncă, precum și cum planifică Moldova să dezvolte abilitățile de inovare ale elevilor;
sesiuni/ateliere practice pentru prezentarea instrumentelor și noilor tehnologii, precum: Programul Intel Skills pentru profesori, Intel 4 Youth, AR/VR, Robo Maker, Smart Lab, OECD Learning Compass.
Zona Expo, unde vor fi expuse dispozitivele și tehnologiile necesare pentru introducerea inovațiilor în educației. Astfel, programele din cadrul proiectului Tekwill vor avea propriile standuri: Tekwill Academy Kids, Tekwill în fiecare școală, Clubul Tinerilor Makeri și alte companii internaționale precum Corinth vor fi prezente la zona expo. La fel, proiectele elevilor elaborate în cadrul hackathonului: Soluții Tech pentru Mediu alături de proiectelor profesorilor („Flipped Classroom”) vor fi prezente la expoziție.

La „EdTech Moldova Forum” vor fi comunicate mai multe noutăți din domeniul educației precum: noile cursuri introduse în cadrul proiectului „Tekwill în fiecare școală”, noile școli în care urmează să fie create ”Laboratoare Digitale”, strategia de transformare digitală a unei școli din Moldova și multe altele.

Urmărește EdTech Moldova 2022 pe paginile de facebook Tekwill, Tekwill în Fiecare Școală.

#EdTech Moldova Forum #educatie #IT

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.