Electoratul, hrănit cu iluzii: partidele promit salarii și pensii mai mari, dar fără calcule reale

Un studiu realizat de Expert-Grup, intitulat „Promisiuni electorale: între populism și fezabilitate”, a radiografiat programele economice și sociale ale celor 8 formațiuni înscrise în cursa parlamentară din 28 septembrie 2025. Concluzia generală este că toate partidele au căzut în capcana populismului și evită să ofere detalii despre finanțare și instrumente reale de implementare.

Blocul Electoral „Alternativa”

Promisiunile vizează reduceri de taxe, subvenții și investiții publice, ceea ce răspunde unor probleme obiective ale mediului de afaceri. Totuși, lipsa totală a surselor de finanțare și absența instrumentelor clare fac aceste măsuri nerealiste. Expert-Grup atenționează că implementarea lor ar risca să destabilizeze bugetul de stat și să ducă la risipa banului public prin facilități fiscale nețintite.

Blocul Electoral „Împreună”

Programul conține obiective sociale atractive, precum majorări de pensii și salarii, dar acestea sunt formulate la nivel de slogan, fără mecanisme de aplicare. Contradicțiile sunt evidente: se promit cheltuieli mari și, simultan, reduceri de taxe. Analiza califică fezabilitatea ca fiind scăzută, întrucât lipsesc atât calculele financiare, cât și referințele la politici guvernamentale existente.

Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei

Documentul scoate în evidență promisiuni cu un puternic accent pe protecția socială și retorica anti-europeană. Deși mesajele sunt menite să mobilizeze electoratul tradiționalist, analiza arată că ele nu au fundament financiar, instituțional sau științific. Fezabilitatea este considerată joasă, iar nivelul de populism foarte ridicat.

Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB)

Propunerile pun accent pe stimularea economiei, dezvoltarea regională și sprijinirea mediului de afaceri. Totuși, lipsesc instrumentele clare de implementare: nu sunt precizate taxe, mecanisme bugetare sau programe guvernamentale care să susțină promisiunile. Astfel, chiar dacă intenția de modernizare există, fezabilitatea rămâne incertă.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS)

PAS prezintă un program mai structurat decât ceilalți concurenți, cu accent pe integrarea europeană, debirocratizare și infrastructură. Analiza arată că promisiunile corespund agendei de modernizare a țării, însă lipsesc totuși detalii privind sursele de finanțare și analizele de impact. Fezabilitatea este apreciată ca fiind medie, dar cu potențial mai mare decât la alte formațiuni.

Partidul Nostru

Programele au un caracter populist pronunțat, cu promisiuni de salarii și ajutoare sociale, însă fără calcule concrete. Expert-Grup evidențiază lipsa de coerență: se promit investiții masive, dar și facilități fiscale care ar diminua veniturile statului. Fezabilitatea este scăzută, iar riscul de dezechilibru bugetar ridicat.

Liga Orașelor și Comunelor

Accentul este pus pe descentralizare și dezvoltarea localităților. Expert-Grup salută abordarea, dar atrage atenția că lipsesc mecanismele precise de aplicare: nu sunt indicate surse bugetare, taxe locale sau programe concrete de sprijin. În consecință, fezabilitatea promisiunilor este redusă, chiar dacă oportunitatea tematicii este mare.

Partidul Social Democrat European (PSDE)

Programul abordează probleme reale: salarii mici, pensii insuficiente, acces limitat la finanțare pentru agricultori și declinul demografic din mediul rural. Totuși, măsurile propuse sunt formulate populist, fără fundament financiar sau instituțional. Expert-Grup consideră că fezabilitatea este scăzută, iar promisiunile riscă să rămână simple lozinci electorale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#promisiuni #partide #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.