Dodon le mulțumește celora care se fac vinovați de Războiul de la Nistru, pentru că azi asigură „pacea”

02 Mart. 2021, 15:14
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Realitatea.md
02 Mart. 2021, 15:14 // Bănci şi Finanţe //  Realitatea.md
Liderul PSRM, Igor Dodon, în loc să condamne prezența așa numiților pacificatori ruși instaurați în stânga Nistrului, după războiul din 1992, acesta le mulțumește astăzi, când se împlinesc 29 de ani de la conflictul armat de pe teritoriul țării noastre, pentru că „asigură pacea în zonă”. „Suntem recunoscători forțelor de menținere a păcii, care asigură pacea și liniștea pe malurile Nistrului de aproximativ 30 de ani”, a scris Dodon pe rețelele de socializare, unde anunță că a depus flori împreună cu deputații socialiști pe podul de pe Nistru. Totodată, Dodon critică unele declarații a unor consilieri prezidențiali și a unor politicieni, care și-au permis să vorbească direct despre faptul că Rusia se face vinovată de războiul de pe Nistru din anul 1992.
„Vreau să remarc faptul că în ultimul timp, auzim declarații periculoase din partea politicienilor moldoveni, inclusiv de la membrii aparatului noului președinte. În context, îi îndemn pe toți politicienii să se abțină de la astfel de declarații și acțiuni care ar putea provoca escaladarea situației de pe Nistru”, mai scrie Dodon.
Precizăm că, aceasta nu este prima „gafă” admisă de Igor Dodon în coraport cu Războiul de la Nistru. În 2017, pe când era președinte al Republicii Moldova, Dodon a mers în regiunea transnistreană și a depus flori la monumentul cazacilor decedați în urma conflictului armat de pe Nistru, împreună cu liderul separatist. Cu alte cuvinte, Dodon le-a adus un omagiu atunci atacatorilor și ocupanților împotriva cărora au luptat militarii moldoveni în 1992. Amintim că, astăzi se împlinesc 29 de ani de la escaladarea conflictului armat ruso-moldovenesc de la Nistru, care s-a soldat cu circa 300 de morți militari și 400 civili.

Realitatea Live

09 Nov. 2025, 09:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII