Elevele răpite în urma atacului armat de la o școală din Nigeria, eliberate

Autoritățile locale, declară că grupul de aproape 300 de fete ce au fost răpite de la o școală din nord-vestul Nigeriei săptămâna trecută au fost eliberate. Fetele au fost răpite de bărbați înarmați neidentificați de la internatul din Jangebe, statul Zamfara, vineri și duse într-o pădure, a declarat poliția.

Un oficial a declarat astăzi că grupul de eleve a fost eliberat, iar fetele se află acum în siguranță.

„Mă bucur să anunț oficial că elevii răpiți nu se mai află în captivitate”, a scris guvernatorul Bello Matawalle pe Twitter. „Acesta este rezultatul unei abordări eficiente a mai multor obstacole impuse eforturilor noastre”, a adăugat el.

„Îndemn toți cetățenii de bună credință ai Nigeriei să se bucure alături de noi deoarece fiicele noastre sunt acum în siguranță”.

Autoritățile au declarat că 279 de fete au fost eliberate, adăugând că cifra de 317 persoane răpite, oferită săptămâna trecută de către poliție, nu a fost tocmai exactă, deoarece o parte din fete au reușit să se ascundă în locuri sigure chiar în timpul atacului.

Astfel de răpiri sunt efectuate pentru răscumpărare și sunt frecvente mai ales în partea de nord a țării.

#Nigeria #eleve rapite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.