Elevele răpite în urma atacului armat de la o școală din Nigeria, eliberate

Autoritățile locale, declară că grupul de aproape 300 de fete ce au fost răpite de la o școală din nord-vestul Nigeriei săptămâna trecută au fost eliberate. Fetele au fost răpite de bărbați înarmați neidentificați de la internatul din Jangebe, statul Zamfara, vineri și duse într-o pădure, a declarat poliția.

Un oficial a declarat astăzi că grupul de eleve a fost eliberat, iar fetele se află acum în siguranță.

„Mă bucur să anunț oficial că elevii răpiți nu se mai află în captivitate”, a scris guvernatorul Bello Matawalle pe Twitter. „Acesta este rezultatul unei abordări eficiente a mai multor obstacole impuse eforturilor noastre”, a adăugat el.

„Îndemn toți cetățenii de bună credință ai Nigeriei să se bucure alături de noi deoarece fiicele noastre sunt acum în siguranță”.

Autoritățile au declarat că 279 de fete au fost eliberate, adăugând că cifra de 317 persoane răpite, oferită săptămâna trecută de către poliție, nu a fost tocmai exactă, deoarece o parte din fete au reușit să se ascundă în locuri sigure chiar în timpul atacului.

Astfel de răpiri sunt efectuate pentru răscumpărare și sunt frecvente mai ales în partea de nord a țării.

#Nigeria #eleve rapite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.