Elon Musk continuă să posteze tweeturi despre crypto. Ce spun experții despre investițiile în altcoins

Pe măsură ce bitcoinul, cea mai populară criptomonedă în funcție de valoarea de piață, a devenit și mai populară în acest an, numărul de monede alternative sau monede digitale alternative, cum ar fi XRP și polkadot, a început să crească și el rapid.

Unele au câștigat mai mult teren, iar altele continuă să rămână în umbră. Dogecoin, de exemplu, este o criptomonedă inspirată de meme care a început ca o glumă în 2013, dar recent a devenit popular. Spre surprinderea cofondatorului său, acum este una dintre primele 10 criptomonede în funcție de valoarea de piață și a atins un maxim istoric de aproape 74 de cenți în luna mai.

Acesta este rezultatul mai multor factori, inclusiv tweeturile miliardarului Elon Musk. CEO-ul SpaceX și Tesla a fost un susținător al dogecoinului pe Twitter, dar a arătat suținere și pentru alte monede digitale, cum ar fi baby dogecoin și shiba inu.

Baby Doge, doo, doo, doo, doo, doo,
Baby Doge, doo, doo, doo, doo, doo,
Baby Doge, doo, doo, doo, doo, doo,
Baby Doge

— Elon Musk (@elonmusk) July 1, 2021

Deși nu este clar dacă susținerea lui Musk este serioasă, tweet-urile sale care menționează aceste criptomonede par să le afecteze prețul și valoarea.

Văzând acest lucru investitorii pot fi tentați să cumpere cât mai multe, dar experții îi avertizează să fie deosebit de atenți atunci când investesc în altcoins.

„Riscul poate fi măsurat într-o varietate de moduri diferite”, a declarat Meltem Demirors, directorul de strategie CoinShares, pentru CNBC Make It. Dar „multe dintre aceste active sunt mult mai riscante decât Bitcoin și Ethereum”.

Iată ce ar trebui să știți, potrivit experților.

Ce este un altcoin?

Altcoins, care sunt uneori numite „s — monede”, se referă de obicei la multitudinea de criptomonede în afară de Bitcoin. Deși Bitcoin și Ether reprezintă aproape 70% din piața criptomonedelor, după cum subliniază Demirors, există mii de alte criptomonede care există.

Există multe diferențe între altcoins și Bitcoin. În primul rând, majoritatea monedelor alternative, cum ar fi dogecoin, sunt create rapid cu codul sursă copiat din alte monede digitale, inclusiv cel al bitcoinului. Adesea, altcoins sunt subdezvoltate prin design, în timp ce Bitcoin a fost creat cu grijă, cu un ecosistem bine gândit, carte albă și lipsă încorporată. Bitcoin a fost făcut să fie complet descentralizat, în timp ce altcoins-urile pot fi adesea controlate de un grup mic sau de o entitate.

În plus, mulți dezvoltatori din spatele altcoins investesc bani în comercializarea monedelor lor, în timp ce Bitcoin nu, spune Demirors.

Demirors explică, de asemenea, că pentru criptomonedele mai puțin cunoscute, există de obicei mai puține informații disponibile publicului, precum și mai puține finanțări care susțin aceste proiecte. Acest lucru face ca investițiile în altcoins să fie mai riscante decât bitcoinul sau eterul – deși există un potențial de recompensă ridicată în asumarea unui risc, există și o șansă majoră de a pierde totul.

„Pe măsură ce din ce în ce mai multe criptomonede proliferează piața, monedele cu capacitate de piață mai joasă tind să fie mai în afara spectrului de risc [vs.] al recompensei”, spune Demirors.

De ce sunt considerate altcoins mai riscante?

Deși experții avertizează că toate criptomonedele pot fi o investiție riscantă și volatilă, altcoins ar putea necesita precauție suplimentară.

Există multe riscuri de luat în considerare, spune Demirors, inclusiv riscul de reputație, care reprezintă amenințarea că un proiect altcoin ar putea să nu fie în stare bună. Înainte de a investi, este esențial să stabiliți dacă fondatorii proiectului sunt credibili.

Investitorii potențiali ar trebui să evalueze și riscul de acces pe piață, care se referă la accesibilitatea fiecărei monede digitale, inclusiv acolo unde este disponibilă pentru cumpărare. Dacă altcoin-ul este disponibil doar printr-un canal secundar obscur, mai degrabă decât printr-un schimb reglementat, de exemplu, ar merita să ne gândim puțin mai mult la investiție. Dacă metoda de cumpărare a unei monede pare incompletă, este posibil ca proiectul altcoin să fie nesigur sau să fie o înșelătorie.

Cu toate acestea, unul dintre cele mai mari riscuri ale monedelor alternative este riscul tehnic, deoarece calitatea codului din spatele fiecărei monede digitale poate varia. Multe dintre altcoinele cu temă de câine, de exemplu, au fost create de dezvoltatori care au copiat și lipit codul sursă al altor monede pentru a crea propriile. Dogecoin, în special, este o furculiță sau o copie de cod a luckycoin, care este o furcă de litecoin, care este o furcă de bitcoin.

„În cripto, codul este open source. Aceasta înseamnă că oricine poate copia codul sursă al unui protocol sau al unui contract inteligent, poate face modificări minore și poate implementa acel cod ”, spune Demirors. Acest lucru poate lăsa loc slăbiciunilor în cadrul unui cod, făcând altcoin-ul potențial mai puțin sigur și susceptibil la actori răi.

Unele altcoins, cum ar fi shiba inu, rulează pe blockchain-ul ethereum. Deși moneda sa nativă este eterul, acesta are capacitatea de a alimenta diferite criptomonede și aplicații datorită modului în care fost construit. Acest lucru poate permite lansarea în circulație a monedelor subdezvoltate la un cost redus pentru un dezvoltator.

Este inteligent să vă asigurați că o terță parte cu reputație a auditat și revizuit codul oricărui altcoin pe care doriți să îl cumpărați. Un audit va descoperi dacă există probleme în dezvoltarea unei monede digitale, inclusiv dacă este posibil ca o parte centrală să controleze rețeaua sau fondurile acesteia, spune Demirors. Acest lucru ar putea fi potențial dăunător, deoarece o singură entitate ar putea provoca volatilitate în valoarea unui altcoin. Într-un caz extrem, ar putea chiar depozita valoarea monedei prin retragerea investiției.

În plus, de obicei nu există asigurare pentru investițiile în criptomonede, deci este posibil să vă pierdeți întreaga investiție indiferent de cât de atent sunteți, de aceea ei recomandă să investiți doar ceea ce sunteți gata să pierdeți.

Investițiile în baza tweeturilor de pe rețelele sociale pot fi periculoase

Nu doar Musk publică tweeturi despre criptomonede, mulți influențatori ai rețelelor de socializare, inclusiv Kim Kardashian West, au făcut postări despre diferite criptomonede, uneori prin reclame plătite.

De aceea, investitorii ar trebui să își facă întotdeauna propriile cercetări înainte de a decide unde să-și investească banii. După cum a avertizat SEC în 2017, „nu este niciodată o idee bună să luați o decizie de investiție doar pentru că cineva celebru spune că un produs sau un serviciu este o investiție bună”.

#altcoins #riscuri #criptomonede #Investiții #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comerțul electronic cu bunuri și servicii comerciale în Republica Moldova a ajuns în 2024 la circa 8,93 miliarde de lei (aprox. 463,9 milioane de euro, fără TVA), în creștere cu 15% față de 2023. Cu toate acestea, vânzările online reprezintă doar 5,69% din cifra totală de afaceri a comerțului cu amănuntul, cel mai scăzut nivel de penetrare a e-commerce-ului din Europa, arată studiul „The E-Commerce Market in Moldova in 2025”, realizat la comanda AmCham Moldova, cu sprijinul Programului Innovate Moldova.

Potrivit raportului, vânzările online de bunuri au atins în 2024 valoarea de 5,417 miliarde de lei (281,4 milioane de euro, fără TVA), în creștere cu 15,4% față de anul precedent. Comerțul electronic cu servicii comerciale (bilete, telecom, asigurări, diverse servicii) a ajuns la 3,515 miliarde de lei (182,6 milioane de euro, fără TVA), ceea ce înseamnă un avans anual de 14,3%. În total, în 2024 au fost plasate aproximativ 4,1 milioane de comenzi online pentru bunuri și 4,7 milioane de comenzi pentru servicii.

Deși crește mai repede decât comerțul tradițional – care a avansat cu 12,8% la bunuri și 11,3% la servicii – comerțul online joacă încă un rol modest în economia de consum. În 2024, vânzările online au reprezentat circa 5,14% din piața bunurilor și 6,82% din piața serviciilor comerciale. Media combinată de 5,69% este semnificativ sub nivelurile înregistrate în Uniunea Europeană și în regiunea Europei de Sud-Est, se precizează în studiu.

Cel mai mare segment al pieței de e-commerce pentru bunuri este categoria electrocasnice și electronice, care a generat 36,2% din valoarea totală a vânzărilor online de produse. Aproape jumătate din această sumă provine din vânzarea aparatelor electrocasnice mari, restul fiind împărțit între electronice de consum și electrocasnice mici. Segmentul este dominat de câteva hipermarketuri online și retaileri mari care operează atât online, cât și offline.

Printre cele mai dinamice segmente se numără livrările de mâncare și produse alimentare, cadourile și cosmeticele – creștere alimentată inclusiv de extinderea rapidă a platformelor de livrare precum Glovo și de dezvoltarea serviciilor de curierat și fulfilment ale Poștei Moldovei, Fan Courier Moldova și Nova Post. Vânzările online de mâncare gătită și produse alimentare au crescut cu peste 30% într-un singur an, ajungând la circa 514 milioane de lei.

În termeni de structură, aproximativ 20,3% din vânzările de cosmetice și 10,4% din vânzările de electronice se realizează deja online, în timp ce biletele de avion sunt comercializate practic integral prin canale digitale.

Unul dintre trăsăturile distinctive ale pieței moldovenești este preferința pentru plata la livrare – cu numerar sau cu cardul prin POS la curier. În 2024, circa 65% din valoarea vânzărilor online de bunuri a fost achitată la livrare, iar doar 11,9% prin plata online cu cardul, deși ponderea cardurilor a crescut față de 2023 (6,8%). Aproximativ 17–18% din cumpărături sunt finanțate prin sistemul „cumpără acum, plătește mai târziu” (BNPL), utilizat mai ales pentru electrocasnice, electronice, mobilă și alte produse cu valoare mai mare.

Studiul notează că preferința pentru plata la livrare este legată de încrederea scăzută în magazinele online și de lipsa unor sisteme moderne de gestiune a stocurilor: în lipsa actualizării în timp real, între 10% și 30% dintre comenzi sunt anulate pentru că produsul nu este de fapt disponibil. În aceste condiții, mulți consumatori preferă să verifice marfa la livrare sau în magazin și să plătească doar după ce se conving.

Comisioanele relativ ridicate ale procesatorilor de carduri – între 1,5% și 3% – reprezintă o altă frână pentru plățile online, în special la produsele cu marjă redusă. Noua platformă de plăți instant Mia, lansată în 2024, începe să își facă loc: în prima jumătate a anului 2025, plățile către companii prin link sau QR au depășit 100 de milioane de lei, iar Mia este estimată la 3–5% din plățile pentru bunuri în e-commerce, însă marile platforme încă nu au integrat masiv acest sistem.

Publicul de e-commerce din Republica Moldova este estimat la circa 640 de mii de persoane în martie 2025, dintre care aproximativ 450 de mii de consumatori urbani cu vârsta între 18 și 64 de ani fac cel puțin o achiziție online pe lună. Aceasta înseamnă o penetrare de aproximativ 30% a comerțului electronic în rândul populației adulte – printre cele mai reduse niveluri din Europa.

Studiul arată că, în 2024, un cumpărător online activ din Moldova a cheltuit, în medie, 1.660 de lei pe lună pe platforme locale și 1.900 de lei pe site-uri din străinătate – în total circa 3.500 de lei lunar pentru bunuri și servicii cumpărate online, în țară și peste hotare. În același timp, aproximativ 70% din populația adultă este practic exclusă de la comerțul electronic și, mai larg, de la economia digitală, în pofida faptului că infrastructura tehnică (internet, smartphone, carduri) este deja disponibilă.

Raportat la venituri și cheltuieli, un adult din Moldova a alocat, în medie, circa 11% din venit și 13% din cheltuieli lunare pentru cumpărături online în a doua jumătate a anului 2024.

Autorii studiului explică nivelul redus de penetrare printr-o serie de factori structurali. Moldova este o țară mică, cu o densitate mare de magazine fizice în Chișinău și în orașele mai mari, ceea ce face cumpărăturile offline foarte accesibile. În același timp, mulți retaileri online locali nu oferă prețuri mai mici, o gamă de produse semnificativ mai largă sau servicii suficient de diferite față de magazinele fizice.

În lipsa unui avantaj clar al comerțului online, o parte importantă a magazinelor virtuale ajung să funcționeze ca „showroom-uri digitale”: consumatorii intră pe site, compară produse și verifică stocurile, dar finalizează tranzacția în magazinul fizic sau la telefon.

Unul dintre cele mai spectaculoase rezultate ale studiului este faptul că, în prezent, valoarea totală a achizițiilor online efectuate de moldoveni pe platforme străine depășește piața internă de e-commerce. În 2024, deținătorii de carduri moldovenești au plătit aproximativ 530 de milioane de euro (10,2 miliarde de lei) pentru bunuri și servicii cumpărate pe site-uri și marketplace-uri din alte țări, plasând peste 21,7 milioane de comenzi.

Serviciile – în principal bilete de avion, autobuz și tren, cazare și abonamente digitale – au generat circa 81% din valoarea totală a plăților externe (aprox. 428 milioane de euro), iar bunurile fizice – restul de aproape 102 milioane de euro. Numărul comenzilor de produse tangibile importate prin e-commerce a ajuns la 6,7 milioane în 2024 și este în plină expansiune.

Creșterea explozivă este legată în mare parte de ofensiva comercială a marketplace-ului chinez Temu, care oferă prețuri foarte mici și livrare gratuită în Moldova. În anumite luni din 2024, Temu a livrat până la 600.000 de colete în țară, ajungând să dețină aproximativ 36% din numărul total de expedieri cross-border, cu circa 2,4 milioane de pachete într-un an. În același timp, platforma a atras sute de mii de noi utilizatori la cumpărături online în afara țării: audiența moldovenilor care comandă de pe site-uri externe a crescut de la circa 220.000 în prima jumătate a lui 2024 la aproape 360.000 în prima jumătate a lui 2025.

Regimul vamal actual (scutire de taxe și TVA pentru trimiteri de până la 150 de euro, o dată pe săptămână per persoană) face rentabile pentru consumatori achizițiile de îmbrăcăminte, încălțăminte și alte bunuri de valoare mică și medie de pe platforme din UE, SUA sau China. Pentru comercianții locali însă, această combinație de prețuri, promoții agresive și avantaje fiscale transformă comerțul online transfrontalier într-un risc major pentru magazinele tradiționale și pentru e-shopurile moldovenești, în special în segmentele fashion, piese auto și cosmetice.

Pentru următorii ani, studiul anticipează o creștere moderată a pieței interne de e-commerce – de ordinul a 7–9% anual în 2025 (fără efectul inflației) – în principal datorită schimbărilor generaționale și adoptării treptate a comportamentelor de cumpărare online. În lipsa unor proiecte majore noi sau a unor reforme instituționale semnificative, autorii nu se așteaptă la o „revoluție” digitală pe partea de ofertă.

Singura excepție notabilă ar putea fi apariția unui marketplace puternic cu acoperire națională, de tip eMag (România) sau Rozetka (Ucraina), capabil să negocieze prețuri mai mici cu distribuitorii, să atragă furnizori europeni și să ofere o gamă semnificativ mai largă de produse. Deocamdată, încercările anterioare de a construi astfel de platforme în Moldova au eșuat, iar lansarea unui marketplace regional rămâne un pariu costisitor pe o piață relativ mică.