Emmanuel Macron, acuzat că „i-a servit lui Xi Jinping un triumf strategic pe o tavă de argint”

Revista americană Foreign Policy îl acuză pe președintele francez Emmanuel Macron că „i-a servit lui Xi Jinping un triumf strategic pe o tavă de argint”, remarcând totodată că „Europa e dezastruos de dezbinată în privința Chinei”.

În ultimele două săptămâni, președintele Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping, a primit vizita mai multor demnitari europeni. La sfârșitul lunii martie, premierul spaniol Pedro Sánchez a fost primul om de stat european care s-a întâlnit cu liderul chinez după summitul liderului chinez cu președintele rus Vladimir Putin de la Moscova.

Președintele francez Emmanuel Macron l-a urmat, săptămâna trecută, împreună cu președinta Comisiei UE, Ursula von der Leyen. Singurul câștigător al acestor vizite este Xi. Nu numai că nu a făcut nicio concesie cu privire la nicio problemă vitală pentru interesele europene, de la războiul Rusiei până la relațiile economice, dar vizitatorii săi europeni i-au arătat lui Xi o mostră de dezbinare europeană și transatlantică, servindu-i liderului chinez un triumf strategic major pe o tavă de argint și lăsând Politica europeană față de China în dezordine.

Nu trebuia să fie așa. Planul liderilor europeni era unul bun în teorie. Ei au vrut să profite de redeschiderea după sfârșitul regimului „zero covid” al Chinei și să susțină probleme importante cu Xi, în special războiul Rusiei. Macron o invitase pe von der Leyen să i se alăture la Beijing pentru a marca unitatea europeană și s-a întâlnit cu ea pentru un prânz pregătitor la Paris înainte de călătorie. Președintele francez a părut clar că vrea să semnaleze că este un european mai angajat decât cancelarul german Olaf Scholz, care a pornit într-o călătorie solo la Beijing în noiembrie 2022, după ce a respins oferta lui Macron de a merge împreună. Von der Leyen și-a făcut partea ei pentru a semnala o abordare europeană hotărâtă, notează FP.

Țările de estul Europei sunt furioase pe Macron

Țările de estul Europei sunt furioase pe Macron, care vrea să rupă UE de SUA. Nu mai îndepărta Europa de SUA, pare să fie mesajul oficialilor din Europa Centrală și de Est, care sunt furioși pe președintele francez Emmanuel Macron după ce acesta a avertizat asupra faptului că europenii nu ar trebui să se lase prinși la mijloc în conflictul dintre SUA și China în privința Taiwanului, scrie Politico.

Afirmațiile lui Macron au agasat guvernele țărilor de pe flancul de est al Uniunii Europene care vor să aibă relații cât mai bune cu SUA – în special în domeniul Apărării – și susțin o abordare mai dură față de Beijing. „În loc să construim o autonomie strategică față de SUA, propun un parteneriat strategic cu SUA”, a spus marți premierul polonez Mateusz Morawiecki înainte de a face o vizită de trei zile în America. În privat, diplomații sunt încă și mai vehemenți. „Nu putem înțelege poziția lui Macron cu privire la relațiile transatlantice în aceste vremuri grele”, a spus un diplomat dintr-o țară din estul Europei. „Noi, ca UE, ar trebui să fim uniți. Din nefericire, această vizită și remarcile franceze care i-au urmat nu sunt benefice”.

Macron a vrut dintotdeauna ca Europa să devină mai independentă din punct de vedere economic și militar – o inițiativă care mulți din Europa Centrală și de Est se tem că ar putea să slăbească sprijinul americanilor fără de care statele din această regiune ar întâmpina dificultăți mult mai mari să se apere de acțiunile agresive ale Rusiei. „Ar trebui cu toții să ne aducem aminte de înțelepciunea primului ambasador american în Franța, Benjamin Franklin, care remarca pe bună dreptate că ori rămânem împreună, ori vom fi spânzurați separat”, a spus un alt diplomat de rang înalt din Europa de Est.
Macron a atins un subiect sensibil în Europa: cum ar trebui UE să se poziționeze în lupta dintre superputerile SUA și China.

Președintele francez a încurajat Europa să își croiască propriul drum și a avertizat că Europa se confruntă cu un „mare risc” dacă „rămâne prinsă în crize care nu sunt ale noastre și care ne împiedică să ne formăm autonomia strategică”. Macron a mai spus că ar vrea ca Europa să devină un al „treilea pol” de contrabalansare a Chinei și SUA pe termen lung. Un conflict iminent între Beijing și Washington, potrivit lui, ar pune în pericol realizarea acestui obiectiv.

În estul Europei, însă, Macron este acuzat că nu diferențiază destul între SUA și China în contextul jocului global pentru putere. Un diplomat dintr-o țară din Europa Centrală a criticat poziția lui Macron, catalogând-o drept „scandaloasă”, în timp ce un alt oficial din aceeași regiune a interpretat-o ca o încercare a lui Macron „de a distrage atenția de la alte probleme și de a face Franța să pară mai importantă decât este”.

Kristi Raik, șeful programului de politică externă a Centrului Internațional pentru Apărare și Securitate, a spus că Macron vorbește mult despre autonomia strategică a Europei, dar nu menționează nimic despre faptul că securitatea și apărarea Europei depind în mare măsură de SUA, după cum a devenit foarte clar în Ucraina. Dacă Macron „vrea să arate în mod serios că plănuiește cu adevărat ca Europa să se poată apăra singură, ar trebui să arate că Franța este dispusă să facă mult mai multe pentru a apăra Europa de Rusia”, a mai spus Raik.

Răspunsul Parisului

Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a declarat că Franţa este un „aliat solid şi de încredere” al Statelor Unite, dar că este necesară implicarea Chinei, el încercând astfel să clarifice declaraţiile controversate ale preşedintelui francez Emmanuel Macron.
„Intenţionăm să rămânem aliaţi puternici şi de încredere ai Statelor Unite ale Americii. Să nu înţelegeţi greşit”, a spus Le Maire, care a participat la reuniunile de primăvară, de la Washington, ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale.

„Înainte de a merge în China, preşedintele Macron l-a sunat pe preşedintele Biden (…) pentru a coordona efectiv poziţiile americane şi franceze faţă de China”, a subliniat ministrul francez.

Preşedintele Macron a provocat un val de neînţelegere în SUA şi în Europa făcând apel la Uniunea Europeană să nu urmeze Washingtonului sau Beijingului în chestiunea Taiwanului, declaraţii interpretate ca o distanţare faţă de Washington. Întrebat despre acest subiect, Bruno Le Maire a apreciat că este o prioritate „să cerem Chinei să oprească escaladarea din Taiwan”.

Din punct de vedere economic, el a deplâns faptul că „unii (…) în SUA cred că ar fi necesară decuplarea completă a economiilor occidentale – americană şi europene – de economia chineză”, în contextul în care „volumul comerţului dintre China şi SUA nu au fost niciodată atât de ridicat”.

„Aşadar, Europei i se cere să renunţe la un comerţ care a crescut între SUA şi China. Nu avem vocaţia de a fi idiotul satului, care se lasă păcălit şi care lasă alte puteri să facă comerţ”, a mai declarat el.

Exporturile şi importurile de bunuri şi servicii între SUA şi China au atins în 2022 cel mai înalt nivel din istorie, potrivit datelor Departamentului american de Comerţ. Dar China şi-a pierdut rangul de cel mai mare partener comercial al SUA în favoarea Uniunii Europene, o premieră după războiul comercial din 2019. Ministrul francez al Economiei consideră, de asemenea, că este necesar să se urmărească în continuare implicarea Chinei, fie că este vorba de a nu vinde arme Rusiei, de a lupta împotriva schimbărilor climatice sau de a restructura datoria ţărilor sărace, sector în care Beijingul este unul din principalii creditori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Macron #Paris #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania aeriană HiSky, controlată de moldoveanul Iulian Scorpan, suspendă zborurile regulate directe dintre București și New York în sezonul de iarnă 2026–2027, la doar doi ani și jumătate de la lansarea rutei transatlantice. Decizia vine pe fondul exploziei prețurilor la combustibilul de aviație, care a depășit 1.800 de dolari pe tonă, dar și al gradului redus de ocupare a aeronavelor. În medie, aproape jumătate dintre locurile disponibile pe cursele spre Statele Unite au rămas goale.

Potrivit informațiilor publicate de AeroRoute, HiSky renunță la operarea regulată a rutei București–New York JFK pe durata sezonului rece, păstrând doar câteva zboruri punctuale în perioada sărbătorilor de iarnă.

Astfel, după cursa din 30 octombrie, următoarele zboruri sunt programate pentru 18, 21, 23 și 28 decembrie 2026, precum și pentru 4, 6 și 8 ianuarie 2027. În restul perioadei, pasagerii care vor să ajungă din București la New York vor trebui să apeleze la curse cu escală.

Principalul motiv invocat de companie este creșterea puternică a costurilor de operare. Prețul combustibilului de aviație a depășit pragul de 1.800 de dolari pe tonă, ceea ce face mult mai costisitoare operarea zborurilor transatlantice. Potrivit HiSky, menținerea frecvențelor planificate inițial ar genera cheltuieli suplimentare considerabile, care s-ar reflecta inevitabil în prețurile biletelor.

Dincolo de scumpirea kerosenului, datele privind traficul de pasageri arată că ruta București–New York se confruntă și cu probleme de ocupare. Potrivit statisticilor raportate autorităților americane, gradul mediu de ocupare a aeronavelor HiSky a fost de numai 52,2% în perioada iunie 2024 – vara anului 2026.

Compania utilizează pe această rută un Airbus A330-200, cu o capacitate de 274 de locuri, însă numărul mediu de pasageri transportați a fost de aproximativ 143 pe zbor. Asta înseamnă că, în medie, 131 de locuri au rămas neocupate la fiecare cursă.

Un asemenea grad de ocupare pune presiune asupra rentabilității zborurilor de lung-curier, unde cheltuielile cu combustibilul, echipajele, întreținerea și taxele aeroportuare sunt ridicate. Totuși, profitabilitatea unei rute depinde și de tarifele practicate, veniturile suplimentare și structura costurilor, nu doar de numărul pasagerilor.

Suspendarea temporară reprezintă un pas înapoi pentru o rută lansată în iunie 2024, când HiSky a readus zborurile directe regulate dintre România și Statele Unite după o pauză de peste două decenii.

Ultimele curse transatlantice regulate operate anterior de TAROM fuseseră suspendate în noiembrie 2003. Reluarea conexiunii directe București–New York de către HiSky a fost prezentată drept un moment important pentru aviația românească, oferind pasagerilor posibilitatea de a traversa Atlanticul fără escală.

HiSky, companie aeriană înființată în 2020, operează zboruri din România și Republica Moldova. Suspendarea curselor regulate către New York în sezonul rece arată dificultățile cu care se confruntă operatorii aerieni pe rutele lungi, în condițiile creșterii prețurilor la combustibil și ale unei cereri insuficiente pentru ocuparea aeronavelor.