Energocom a dat peste 30 milioane de euro pe curent în iunie – importurile domină piața

În luna iunie 2025, SA Energocom a achiziționat aproximativ 301 mii MWh de energie electrică, provenită atât din surse interne, cât și din importuri, la un preț mediu ponderat de 109,92 euro/MWh. Prețul de achiziție nu include costurile de transport, rezervarea capacităților de livrare sau alte cheltuieli logistice.

Potrivit datelor publicate de companie, cea mai mare parte a volumului – 70,65% – a fost acoperită din importuri. Din energia importată, 4,53% din consumul total a fost procurată din România la un preț preferențial, în baza unor înțelegeri bilaterale. De asemenea, 43,31% a fost achiziționată prin contracte directe cu furnizori și producători externi, iar 22,81% a provenit de pe bursele OPCOM și BRM.

Producătorii autohtoni au furnizat 29,35% din energia cumpărată de Energocom. Centralele electrice din Chișinău și Bălți (CET-urile) au livrat 5,434 mii MWh, reprezentând 1,8% din totalul achizițiilor, în timp ce energia din surse regenerabile a însumat circa 88,464 mii MWh, echivalentul a 27,55%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#importuri #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.