Enigma ieftinirii tarifului la lumină! Cu cât se va duce în jos

În urma semnării de către Energocom SA a unui nou contract privind achiziția de energie electrică de la Centrala termoelectrică Moldovenească (MGRES) s-au creat noi condiții pe piață, se arată în mesajul ANRE.

Astfel, după prezentarea contractelor de către furnizori, Agenția va lua în calcul prețul de achiziție de 66 USD/MWh și se va expune asupra întrunirii condițiilor de ajustare a tarifelor.

Experții estimează că reducerea tarifului la lumină va fi între 20 și 50 și 50 de bani pe kwh.

În următoarea jumătate de an, SA Energocom va procura energie electrică de la Centrala termoelectrică Moldovenească din regiunea transnistreană (MGRES). Conform graficelor agreate, urmează să fie achiziționate de la MGRES aproximativ 282 mii MWh lunar, ceea ce constituie peste 90% din necesarul de energie al malului drept al Nistrului, a anunțat traiderul de stat.

Prețul constituie 66 USD/MWh, cu 7 dolari mai puțin decât în ultimele patru luni.

În prezent tariful la lumină pentru consumatorii casnici deserviți de Premier Energy este de 3,42 de lei, iar cei de FEE Nord – 3,84 de lei KW/h.

Autoritățile au declarat în repetate rânduri că în cazul în care prețul de achiziție va fi mai mic, ANRE ar urma să aprobe ieftinirea curentului pentru populație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ieftinire #curent #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.