Erdogan confirmă că Turcia va plăti gazul rusesc în ruble: „Dacă Dumnezeu permite, aceste schimburi aduc beneficii”

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a confirmat că livrările de gaze ruseşti către Turcia vor fi plătite în ruble, a informat sâmbătă presa turcă, transmite France Presse, citată de Agerpres.

„Un aspect pozitiv al vizitei noastre la Soci este acordul nostru cu dl Putin privind rubla. Dacă Dumnezeu permite, schimburile noastre în ruble vor asigura beneficii Turciei şi Rusiei”, a declarat şeful statului turc reporterilor la bordul zborului său de întoarcere de la Soci (Rusia), pe malul Mării Negre, unde s-a întâlnit vineri cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Cei doi preşedinţi au convenit că livrările de gaze ruseşti către Turcia vor fi „plătite parţial în ruble”, a anunţat vineri seară viceprim-ministrul rus Aleksandr Novak.

Erdogan nu a precizat volumul tranzacţiilor viitoare în ruble.

Rusia încearcă de luni de zile să-şi impună moneda în reglementările internaţionale împotriva euro şi dolarului, pe fondul sancţiunilor economice occidentale fără precedent împotriva Moscovei din cauza invaziei Ucrainei.

Deşi a condamnat rapid ofensiva rusă, Turcia a optat pentru neutralitate între cele două ţări şi nu s-a alăturat sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei.

În 2021, Rusia a reprezentat aproximativ un sfert din importurile de petrol ale Turciei şi 45% din achiziţiile sale de gaze naturale.
Plata pentru gazul rusesc în ruble, chiar şi parţial, ar putea permite Turciei să nu-şi epuizeze în continuare rezervele valutare în dolari.

Potrivit economiştilor, guvernul turc a cheltuit anul trecut zeci de miliarde de dolari încercând să oprească prăbuşirea lirei turceşti, care şi-a pierdut aproape jumătate din valoare într-un an.
Erdogan şi Putin s-au angajat de asemenea la Soci să consolideze cooperarea energetică şi economică.

#Ruble #gaz #Erdogan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noua lege privind BNM rescrie arhitectura de putere a băncii centrale. Astfel, conducerea va fi numită după criterii mult mai dure, mandatele se scurtează, iar Președintele țării primește un rol-cheie în aprobarea sau blocarea revocărilor, potrivit unui proeict de lege.

Proiectul prevede schimbări majore la structura Consiliului de supraveghere: acesta va avea cinci membri externi (nesalariți ai BNM), în loc de patru, iar viceguvernatorul nu va mai face parte din Consiliu. De asemenea, sunt introduse proceduri extinse de consultare obligatorie a Consiliului de supraveghere pentru toate candidaturile la funcțiile de conducere – o noutate menită să crească transparența și profesionalismul selecțiilor.

Calificările necesare pentru membrii Consiliului de supraveghere sunt înăsprite: candidații trebuie să aibă cel puțin 10 ani de experiență în raportare financiară, audit, managementul riscului, securitate cibernetică sau domenii academice conexe, dintre care minimum cinci ani în poziții manageriale.

Mandatul membrilor Consiliului de supraveghere (care nu fac parte din Comitetul executiv) se reduce de la 7 la 5 ani, pentru a evita suprapunerile între ciclurile instituționale. Membrii Comitetului executiv vor avea mandate de 7 ani.

Pentru prima dată, proiectul introduce proceduri clare și garantate pentru revocarea membrilor conducerii BNM. Orice persoană vizată are dreptul la audiere prealabilă, fiind informată în detaliu cu cinci zile înainte despre motivele revocării. Parlamentul poate propune revocarea, dar decizia finală aparține Președintelui Republicii Moldova, în termen de 30 de zile – ceea ce reprezintă un mecanism de tip „dublu veto”.

Actele de revocare pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău, care va examina cauza în maximum trei luni.

Consiliul de supraveghere capătă noi atribuții, printre care adoptarea politicii de gestionare a riscurilor și a politicii de conformitate. De asemenea, acesta va emite avize privind adecvarea candidaților propuși la funcțiile de conducere ale BNM.

Deciziile importante, inclusiv cele privind salarizarea conducerii BNM sau aprobarea devizului de cheltuieli, vor fi adoptate cu majoritate simplă, nu cu o majoritate calificată ca în prezent.

Proiectul introduce și o regulă nouă: o ședință anuală a Consiliului va fi prezidată obligatoriu de un membru extern (care nu este parte din Comitetul executiv), dedicată exclusiv analizei raportului anual de supraveghere.

Proiectul modifică și regimul rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale. Se elimină opțiunea constituirii rezervelor prin „reținere de numerar”, iar penalitatea aplicată băncilor care nu respectă cerințele va fi recalculată la un nivel mai apropiat de practicile UE: dobânda penalizatoare va fi egală cu dublul ratei facilității de creditare overnight. Această prevedere va intra în vigoare la 16 martie 2025.

Un alt element important al proiectului îl reprezintă modificarea regimului rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale. Este eliminată opțiunea de a menține rezervele prin numerar în casierii, pentru a alinia legislația la practicile internaționale. În plus, penalitatea pentru neconformarea cu cerințele va fi reconfigurată: dobânda aplicată deficitului de rezerve va fi egală cu dublul ratei facilității de creditare overnight, o formulă considerată suficient de stimulativă fără a crea distorsiuni pe piața interbancară. Noile reguli privind rezervele obligatorii vor intra în vigoare la 16 martie 2025.

Proiectul este compatibil cu principiile UE privind independența băncilor centrale și că reprezintă o etapă necesară în parcursul de preaderare al Moldovei. De asemenea, măsurile sunt agreate cu FMI și nu implică costuri bugetare.

#numire #conducere #BNM