Erdogan i-a dat cinci lovituri majore lui Putin în doar o săptămână. Ce urmărește liderul turc

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care în trecut a fost numit „prieten drag” de Vladimir Putin, i-a dat o serie de lovituri majore președintelui rus în doar o săptămână.

Turcia a menținut relații cordiale cu Rusia pe parcursul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Putin, opunându-se sancțiunilor occidentale impuse țării. În același timp, Ankara a trimis la Kiev drone militare și a condamnat decizia Rusiei de a invada Ucraina.

Suedia, verde pentru NATO

Ultimele lovituri date lui Putin au venit luni, când Erdoğan a acceptat să trimită protocolul de aderare al Suediei la NATO parlamentului turc „cât mai curând posibil”, după luni de blocaj asupra deciziei, a anunțat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Ucraina sprijinită să adere la NATO
Erdogan a cerut, sâmbătă, 8 iulie, Organizației Tratatului Atlanticului de Nord să accelereze cererea Ucrainei de a deveni membru al alianței militare. Putin a condamnat extinderea NATO, spunând că din acest motiv a invadat Ucraina anul trecut. De când a început invazia, Finlanda a devenit membră, în timp ce Erdoğan a stat în calea aderării Suediei la alianță.

Ungaria este singurul alt membru al alianței care nu a aprobat încă candidatura Suediei la NATO, dar oficialii maghiari au semnalat că nu se vor opune deciziei în cazul în care poziția Turciei în această chestiune se va schimba. Kremlinul a promis represalii în cazul în care Ucraina ar obține aderarea la NATO.

Uzina de drone Bayraktar TB2

O altă mișcare care ar putea să-l tulbure pe Putin este decizia Turciei de a da undă verde construcției unei fabrici pentru a produce Bayraktar TB2 proiectat în Turcia — o dronă care s-a dovedit crucială pentru Ucraina în războiul în curs.

Bayraktar TB2 este o dronă de altitudine medie cu rază lungă (MALE) realizată de compania turcă Baykar, în principal pentru forțele armate turcești. De dimensiunea aproximativă a unui avion mic, are camere și poate fi înarmată cu bombe ghidate cu laser. Dronele desfășoară misiuni de culegere de informații, recunoaștere și atac. Dronele au fost folosite în atacul care a scufundat nava de război rusească Moskva în Marea Neagră în aprilie 2022.

Acordul cerealelor

Într-o apariție comună cu Zelenski, Erdoğan a declarat reporterilor că Ankara dorește ca un acord care să permită exportul cerealelor din porturile ucrainene din Marea Neagră să fie prelungit cu trei luni în loc de două.

Acordul, intermediat de Turcia și Organizația Națiunilor Unite anul trecut, urmează să expire pe 17 iulie. Rusia a amenințat recent că va rezilia acordul, iar insistența lui Erdogan de a prelungi pactul îl enervează pe președintele rus.

Mai multe surse spun că acordul de cereale va rămâne, chiar dacă Rusia se va retrage oficial din acesta. Marina Turcă va „asigura trecerea în siguranță” a navelor în Marea Neagră.

Apărătorii Azovstal

Sâmbătă, Rusia a acuzat Ucraina că a încălcat un acord de schimb de prizonieri după ce Zelenski a adus acasă din Turcia cinci comandanți care au apărat uzina siderurgică Azovstal din Mariupol anul trecut.
„Ne întoarcem acasă din Turcia și ne aducem eroii acasă”, a spus Zelenski, la o zi după întâlnirea cu Erdogan pentru discuții la Istanbul.

Vasil Bodnar, ambasadorul Ucrainei în Turcia, a declarat că Turcia nu a pus nicio condiție pentru întoarcerea celor cinci comandanți.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova nu a fost informată în avans cu privire la eliberarea lor.

„Nimeni nu ne-a informat despre acest lucru. Potrivit acordurilor, acești lideri trebuiau să rămână pe teritoriul Turciei până la sfârșitul conflictului”, a declarat el agenției de presă de stat RIA Novosti.

Ce urmărește Erdogan?

După ce a îndepărtat Turcia de aliaţii occidentali, preşedintele Tayyip Erdogan şi-a schimbat direcţia cu măsuri care au mulţumit SUA şi au deranjat Rusia, o schimbare care vizează parţial inversarea recesiunii economice a ţării sale şi stimularea investiţiilor străine, transmite Reuters.
Regândirea politicii externe face parte dintr-o recalibrare mai amplă efectuată de Erdogan la şase săptămâni după realegerea sa: el şi-a schimbat cursul asupra economiei, inversând politicile financiare neortodoxe, învinuite pentru inflaţia fulgerătoare şi prăbuşirea monedei din Turcia. Legăturile lui Erdogan cu preşedintele rus Vladimir Putin au afectat de ani de zile relaţiile Turciei cu aliaţii tradiţionali occidentali, împreună cu alţi factori, inclusiv îngrijorarea faţă de conducerea sa din ce în ce mai autocratică.
Analiştii cred că mişcările lui Erdogan, inclusiv declararea sprijinului său pentru aderarea Ucrainei la NATO, nu sunt o coincidenţă.

„În ultimii ani a existat o percepţie că relaţia turco-rusă a mers prea departe. Acest lucru indică o reechilibrare clară”, a spus Galip Dalay, la grupul de reflecţie Chatham House.

Foame de investiții

Una dintre principalele motivaţii este încercarea Turciei de a ieşi din criza economică şi de a revigora investiţiile străine, a adăugat Dalay, menţionând că legăturile tensionate cu Occidentul au afectat economia şi fluxurile de investiţii.

Deşi Turcia a început să atragă investiţii arabe din Golf, este nevoie de mai mult, a spus el.

„Turcia nu vrea ca relaţia turco-rusă să fie lovită grav, dar acest lucru va avea inevitabil un impact asupra relaţiilor.
După alegeri, Erdogan simte că are mai mult spaţiu de manevră”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că în prezent nu există planuri ca Putin să se întâlnească cu Erdogan pentru a discuta despre reînnoirea acordului şi că nu se ştie când Putin ar putea vizita Turcia.

Ankara a fost importantă pentru Moscova, deoarece Erdogan a refuzat să se alăture sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei din cauza invaziei Ucrainei.

Zborurile şi comerţul au continuat, iar Turcia este un client rar pentru gazul rusesc.
Şi Moscova a fost importantă pentru Ankara ca partener comercial şi sursă majoră de venituri din turism şi construieşte şi prima centrală nucleară din Turcia.

Înainte de alegerile prezidenţiale strânse din mai, Moscova a permis Ankarei să amâne pentru prima dată anul acesta factura de import de gaze, cu până la 4 miliarde de dolari, reducând presiunea asupra rezervelor valutare în scădere.

Kremlinul a spus că intenţionează să dezvolte relaţiile cu Turcia ”în ciuda tuturor dezacordurilor”.

”Turcia poate fi orientată spre Occident, ştim că în istoria Republicii Turcia au existat perioade de orientare intensă către Occident, au fost perioade de orientare mai puţin intensă. Dar ştim şi că… nimeni nu vrea să vadă Turcia în Europa, mă refer la europeni. Şi aici, nici partenerii noştri turci nu ar trebui să poarte ochelari de culoare roz”, a spus Peskov.

Cererea Turciei de a adera la Uniunea Europeană a fost îngheţată de ani de zile, după lansarea discuţiilor de aderare în 2005.
În 2009, Cipru a blocat şase din cele 35 de capitole pe care Turcia trebuie să le încheie ca parte a negocierilor sale de aderare la UE.
Analiştii cred că, pe lângă călătoriile fără viză pentru turci, Erdogan doreşte acorduri cu UE, chiar dacă aderarea rămâne o perspectivă îndepărtată, legată de progresul în materie de democraţie şi alte aspecte.

Multe guverne europene au arătat puţin entuziasm pentru relansarea procesului.
„Turcia doreşte ca Uniunea Europeană să joace un rol în redresarea economică. Să revitalizăm relaţiile Turcia-UE este un mod indirect de a spune acest lucru”, a declarat Evren Balta, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea Ozyegin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#NATO #Cereale #Erdogan #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Identificarea surselor de finanțare și explorarea opțiunilor pentru dezvoltarea afacerilor și a startup-urilor au constituit temele principale ale conferinței „Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri”, desfășurată în Chișinău.

Printre subiectele abordate s-au numărat crowdfunding-ul, business angels, fonduri de capital de risc, equity funding, programe de finanțare și granturi – opțiuni suplimentare de finanțare pentru antreprenorii aflați la început de drum, care nu dispun de active fixe sau garanții pentru obținerea sumelor bănești necesare.

Evenimentul a adunat pe aceeași scenă oficiali, antreprenori, fondatori de startup-uri, investitori și persoane interesate de metode alternative de finanțare destinate dezvoltării afacerilor, disponibile pe piața locală.

Dumitru Alaiba, vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale și Digitalizării: „În prezent, în Republica Moldova avem în jur de 50 de mii de companii, iar dintr-o anumită perspectivă, noi avem nevoie de mai mulți antreprenori care să creeze mai multă valoare, care să ducă la creșterea economiei. Una dintre principalele noastre priorități este să promovăm antreprenoriatul, iar succesul fiecărui antreprenor este principala noastră misiune. Pentru acestea, lucrăm în primul rând ca să oferim maximum libertate, pentru că știind comunitatea de startup-uri și faptul că preferă să facă afaceri, trebuie să-i ajutăm să se simtă că sunt în largul oceanului, că pot crea și beneficiază de susținere.”

John Riordan, șef adjunct al Misiunii USAID în Moldova: „Este o plăcere să fiu aici, pentru că se simte foarte mult talent și inovație în această sală, ceea ce este super impresionant pentru mine. Tema finanțării alternative prezintă un interes real, atât pentru Moldova, cât și pentru partenerii noștri. USAID ridică la un nou nivel abordarea sistemului de dezvoltare a startup-urilor și a inovației în Moldova.  Astfel, Moldova devine cunoscută ca fiind o destinație pentru startup-uri, inclusiv prin participarea la evenimente internaționale și locale. Între timp, este construită o infrastructură mai robustă pentru antreprenori și IMM-uri, încurajându-i să crească, în Moldova, pentru a menține talentele aici, acasă – un obiectiv la care lucrăm deja de ceva timp și care începe să dea roade.”

Primul panel de discuții a fost dedicat lendingului – tehnică de finanțare care funcționează după modelul unor piețe care conectează împrumuturile cu investitorii – și Equity Crowdfunding- un mecanism care permite unor grupuri largi de investitori să finanțeze startup-uri în schimbul unui echități – care reprezintă un catalizator pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Invitații au abordat premisele în care instrumentele alternative pot permite cetățenilor să-și investească resursele disponibile în proiecte de afaceri. De asemenea, discuțiile au fost concentrate și pe eficiența cadrului legal al finanțării alternative, incluzând evoluția crowdfundingului și reglementările adoptate pentru a sprijini noile metode de finanțare.

Natalia Bejan, directoare executivă Startup Moldova: „Scopul acestui eveniment este în primul rând de a informa antreprenorii și fondatorii de startup-uri că există metode de finanțare alternativă. Venim în fața lor inclusiv cu exemple elocvente în care micile afaceri au beneficiat de susținere financiară fie din granturi sau programe guvernamentale dedicate. Conferința este un punct de pornire pentru cei care vor să lanseze o campanie de crowdfunding, își doresc să atragă investitori privați sau sunt pe punctul de a aplica pentru sprijin financiar în cadrul unui program, ca să se informeze și să ia decizii asumate cu referire la afacerea lor.”

Tudor Darie, fondator și CEO Fagura: „Atragerea de capital prin crowdfunding ajută companiile să obțină ușor finanțare prin împrumuturi sau equity. Companiile mai obțin o validare din partea comunității și noi clienți sau parteneri. Important să fie ales instrumentul potrivit. Uneori, afacerea are nevoie de un împrumut, dacă fiecare euro investit generează profit de 2 sau 3. Alteori, compania are nevoie de equity crowdfunding, ca să atragă fonduri în schimb la shares. Pentru o campanie de equity crowdfunding profesionistă, antreprenorii au nevoie de aproximativ șase luni. Primul pas este evaluarea interesului comunității de a investi în afacere. Pentru un împrumut, ai nevoie de 15 minute și depui cererea, totul e simplu și transparent.”

Un alt subiect abordat a pus accent pe programele de finanțare și granturile oferite de către autoritățile țării noastre pentru antreprenorii la început de care, care vor să-și extindă afacerea. Fondatorii de companii care deja au beneficiat de susținere financiară au povestit despre experiența lor de contractare a grantului, provocările din domeniu, dar și necesitatea de a avea susținere constantă din partea autorităților în scalarea afacerii.

Olga Melniciuc, fondatorea investitii.md: „Investițiile sunt necesare oricând și oriunde pentru dezvoltarea afacerii, în mod special atunci când companiile au lipsă de resurse pentru a-și scala ideile de business. Spre exemplu, investițiile din partea Business Angels sunt pentru acele companii care nu au acces la fonduri decât ale investitorilor privați și acești oameni îi ajută să crească mai repede, să dezvolte produsul, să atragă parteneri, să facă primele vânzări și să iasă pe alte pieței. Plus, deja compania este generatoare de venit și intră în acest „joc” de capital fund și poate intra și pe alte piețe, pentru a beneficia de investiții.”

La eveniment au participat și persoane din România precum Cosmin Ochișor, VC Partner GapMinder, care au povestit despre abordarea directă ca investitori, consultanță strategică și implicarea directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară în rândul companiilor care vor să se extindă rapid. La conferință a fost organizat și un workshop interactiv, unde participanții au avut posibilitatea de a interacționa direct cu experți din domeniu, de a adresa întrebări și de a obține schimb de experiență și bune practici pentru a-și dezvolta activitatea.

Potrivit studiului „Impactul investițiilor străine directe asupra economiei RM, 2012-2022″, investițiile străine directe în țara noastră au crescut cu aproximativ 50% față de anul 2021 și cu aproximativ 16% față de anul 2019. În același timp, întreprinderile cu investiții străine directe sunt, în medie, de două ori mai productive, fapt care reflectă direct într-o creștere economică mai mare.

Conferința „Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri” a fost organizată de Startup Moldova, investitii.MD și Fagura Moldova, cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID Moldova, Embassy of Sweden in Chisinau și UK in Moldova – British Embassy Chisinau.