Mitul neutralității spulberat: Țările vor fi nevoite să aleagă una dintre cele două puteri mondiale

13 Iul. 2023, 05:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Iul. 2023, 05:46 // Actual //  bani.md

Pe măsură ce rivalitatea dintre marile puteri ale lumii se intensifică, țările de pe întregul glob se confruntă din ce în ce mai mult, în ultima vreme, cu spulberarea mitului neutralității și a dilemei de a se alătura fie Statelor Unite, fie Chinei. Aceasta nu este o alegere pe care majoritatea țărilor doresc să o facă.

În ultimele decenii, capitalele străine au ajuns să se bucure de securitate și de beneficii economice din asocierea atât cu Statele Unite, cât și cu China. Aceste țări știu că aderarea la un bloc politico-economic coerent ar însemna renunțarea la beneficii majore din legăturile lor cu cealaltă superputere, se arată într-o analiză din Foreign Affairs.

„Marea majoritate a țărilor din zona Indo-Pacific și europene nu vor să fie prinse într-o alegere imposibilă”, a observat Josep Borrell, principalul diplomat al UE, la o reuniune din 2022 a Forumului Indo-Pacific de la Bruxelles.

Președintele filipinez Ferdinand Marcos, Jr., a remarcat în 2023 că țara sa nu „dorește o lume care este împărțită în două tabere [și] în care țările ar trebui să aleagă de ce parte vor fi”. Sentimente similare au fost exprimate de mulți lideri, inclusiv Lawrence Wong, viceprim-ministrul din Singapore și ministrul de externe saudit, prințul Faisal bin Farhan al-Saud. Mesajul către Washington și Beijing este clar: nicio țară nu vrea să fie forțată la o decizie binară între cele două puteri.

Statele Unite s-au grăbit să-și asigure aliații că simt la fel. „Nu cerem nimănui să aleagă între Statele Unite și China”, a declarat secretarul de stat Antony Blinken la o conferință de presă în iunie.

Este adevărat că Washingtonul nu insistă asupra alegerii „totul sau nimic”, între noi și ei, chiar și din partea partenerilor săi cei mai apropiați. Având în vedere legăturile extinse pe care toate țările, inclusiv Statele Unite, le au cu China, este puțin probabil ca încercarea de a crea un bloc coerent anti-China va reuși. Nici măcar Statele Unite nu s-ar alătura unui astfel de aranjament dacă ar fi necesară încetarea relației sale economice cu China, ceea ce ar avea un cost enorm.

Țările sunt prinse între rivalitatea dintre SUA și China

Țările vor fi inevitabil prinse în rivalitatea dintre superputeri și li se va cere să treacă peste linie, într-un fel sau altul. Concurența dintre SUA și China este o trăsătură inevitabilă a lumii de astăzi, iar Washingtonul ar trebui să înceteze să pretindă contrariul.

Pe măsură ce competiția dintre SUA și China s-a intensificat în ultimii ani, țările au fost plasate din ce în ce mai mult în poziția de neinvidiat de a fi nevoite să aleagă. Sub fostul președinte al SUA Donald Trump, Statele Unite au exercitat presiuni semnificative asupra aliaților săi pentru a nu-i lăsa pe Huawei, gigantul chinez al telecomunicațiilor, să-și construiască rețelele 5G în America și Europa.

Această dinamică a continuat sub președintele american Joe Biden. Administrația de la Wshington a impus unilateral controale la export asupra semiconductoarelor de ultimă generație utilizate în China pentru supercalculatoare.

Inițial, Țările de Jos și Japonia – celelalte țări principale care exportă echipamente de fabricare a cipurilor în China – nu au fost parte la noua abordare. Dar în curând li s-a spus să potrivească restricțiile cu limite proprii. Până la începutul anului 2023, Japonia și Țările de Jos s-au închinat presiunii SUA și au făcut-o.

Jocurile cu sumă zero nu se limitează la decizii economice. În 2021, Statele Unite au aflat că China construiește o instalație portuară în Emiratele Arabe Unite.

Administrația Biden, îngrijorată de faptul că Beijingul intenționează să construiască acolo o bază militară, a făcut presiuni pe Abu Dhabi să oprească proiectul.

Țările vor trebui să decidă dacă sunt de partea Washingtonului sau Beijingului. Statele Unite, mai degrabă decât să liniștească capitalele că nu se așteaptă o astfel de alegere, ar trebui în schimb să accepte această realitate și să ajute capitalele străine să ia deciziile corecte, susține Richard Fontaine, expert de la Center for a New American Security.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Oct. 2026, 12:09
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Oct. 2026, 12:09 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Filiala din Rusia a gigantului german Metro a transferat un miliard de ruble, echivalentul a aproximativ 12,4 milioane de dolari, către un fond care finanțează achiziția de echipamente militare pentru armata rusă implicată în războiul împotriva Ucrainei. Grupul german Metro AG susține că nu a fost informat și nu a autorizat tranzacția, după ce autoritățile de la Moscova au preluat controlul operațional asupra afacerilor sale din Rusia, relatează Deutsche Welle.

Banii au fost transferați către fondul „Frontul Popular. Totul pentru Victorie!”, o organizație apropiată Kremlinului, care sprijină trupele ruse de pe front. Potrivit reprezentanților fondului, suma va fi utilizată pentru procurarea vehiculelor de teren, sistemelor de comunicații și recunoaștere, echipamentelor de combatere a dronelor și altor mijloace necesare militarilor ruși.

Directorul general al Metro Rusia, Johannes Tholey, a confirmat transferul și a justificat decizia prin necesitatea participării companiei la inițiativele strategice ale statului rus.

„Ca parte a sistemului economic al Rusiei, considerăm importantă participarea la inițiativele strategice ale statului”, a declarat acesta, potrivit publicației ruse Vedomosti.

Reacția conducerii germane a venit imediat. Într-o declarație oferită Deutsche Welle, reprezentanții Metro AG au precizat că transferul banilor nu a fost coordonat cu sediul central și nu a beneficiat de aprobarea companiei-mamă.

„Decizia Metro Rusia de a transfera fonduri organizației ruse «Frontul Popular» nu a fost coordonată cu Metro AG, nu a primit aprobarea și nu a fost autorizată de Metro AG”, a transmis grupul german.

Compania a subliniat că, din 28 septembrie 2026, când autoritățile ruse au instituit administrarea externă temporară, Metro AG a pierdut controlul operațional asupra filialei sale și nu mai poate influența deciziile acesteia.

„Metro AG se distanțează categoric de orice sprijin acordat războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Finanțarea sau susținerea acțiunilor militare contravine atât poziției noastre, cât și principiilor după care ne desfășurăm activitatea”, au declarat reprezentanții companiei germane.

Scandalul intervine la mai puțin de o lună după ce președintele rus Vladimir Putin a semnat, la 28 septembrie, un decret prin care activele Metro din Rusia au fost transferate sub administrarea temporară a companiei „UK Torg Rus”. Societatea fusese înființată cu doar câteva săptămâni înainte și este deținută de Johannes Tholey, același manager care conduce operațiunile Metro pe piața rusă.

Deși proprietatea asupra activelor rămâne formal în mâinile grupului german, controlul efectiv asupra activității comerciale a fost transferat administratorului desemnat în Rusia. La momentul respectiv, Metro AG anunțase că analizează consecințele deciziei autorităților de la Moscova.

Metro activează pe piața rusă de peste două decenii și, potrivit datelor companiei citate de Deutsche Welle, administra 91 de centre comerciale în 51 de regiuni ale Federației Ruse. În exercițiul financiar 2024–2025, afacerile din Rusia au generat venituri de aproximativ 2,6 miliarde de euro și un profit operațional ajustat EBITDA de 135 de milioane de euro.