Ești bugetar? Sindicatele luptă pentru premiu anual pentru tine

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) este îngrijorată de incertitudinea privind plata premiului anual pentru rezultatele activității în anul 2020. Într-o scrisoare adresată premierului interimar Aureliu Ciocoi, semnată de conducerea CNSM și președinți ai cinci Federații sindicale din sectorul bugetar, Confederația solicită implicarea sa în soluționarea problemei enunțate pentru urgentarea rectificării Legii bugetului de stat pentru anul 2021, asigurînd alocarea mijloacelor financiare necesare pentru acordarea premiului anual salariaților din sectorul bugetar pentru rezultatul anilor 2020 și 2021, se arată în cadrul unui comunicat de presă.

Potrivit sindicaliștilor, Art. 211 al Legii 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar stabilește în alin. (1) că

„Personalul din unitățile bugetare poate beneficia de premiu anual pentru rezultatele activității în anul de gestiune, proporțional timpului efectiv lucrat în anul respectiv”. Cu toate acestea, în anul 2020, prin Hotărîrea de Guvern nr. 811/2020 privind acordarea premiului anual personalului din unitățile bugetare pentru rezultatele activității în anul 2019 și abrogarea Hotărîrii Guvernului nr. 180/2013 cu privire la plata premiului anual personalului din unitățile bugetare, a fost acordat premiul anual doar pentru rezultatele activității în anul 2019, iar pentru anul 2020, premiul în cauză, nu a fost achitat.

În scrisoarea adresată de CNSM, de comun cu Federația Sindicală a Educației și Științei, Federația Sindicală „SĂNĂTATEA”, Federația Sindicatelor Angajaților din Serviciile Publice, Federația Sindicatelor din Moldova „SINDLEX” și Federația Sindicatelor Lucrătorilor din Cultură, se arată că la 19 aprilie curent, Confederația a expediat în adresa Ministerului Finanțelor un demers prin care a solicitat de a oferi salariaților-membri de sindicat din sectorul bugetar explicațiile de rigoare vizînd achitarea premiului anual pentru rezultatele activității în anul 2020.

În răspunsul oferit de Ministerul Finanțelor se arată că prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în actele normative care țin de politica salarială pentru anul 2021, inclusiv a fost amendat art. 211 din Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Prin urmare, legea, în redacția modificată, nu prevede dreptul de a beneficia de premiu anual pentru rezultatele anului 2020.

Noile condiții de acordare a premiului anual, stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 984/2020 cu privire la modificarea și abrogarea unor hotărîri ale Guvernului, însă, se pun în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2021. Asta, deși anterior, printr-un aviz, sindicatele au propus modificări la Regulamentul privind modul de plată a premiului anual personalului din unitățile bugetare, așa, încît premiul anual pentru rezultatul activității anului 2020 să se acorde în luna februarie 2021, iar premiul anual pentru rezultatul anului 2021 și ulterior, pentru anii următori, să se acorde în luna decembrie a anului de gestiune. Pornind de la explicațiile oferite, salariații-membri de sindicat din sectorul bugetar se află în incertitudine cu privire la acordarea premiului anual, inclusiv și pentru rezultatul anului 2021.

Totodată, în răspunsul oferit s-a remarcat că la elaborarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2021 nu au putut fi identificate mijloacele financiare necesare pentru acordarea premiului anual pentru rezultatele activității desfășurate în anul 2021 și, respectiv, în angajamentele de politici salariale ale bugetului de stat pentru anul 2021 nu se regăsesc mijloace ce ar ține de achitarea acestuia.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.