Europa lovește în fermierii moldoveni: grâul de calitate, aruncat la categoria furaj

Exporturile agricole ale Republicii Moldova au intrat într-o etapă intensă în vara anului 2025, însă cu rezultate mixte între culturi, arată analiza realizată de economistul Iurie Rija.

În iulie–august 2025, traderii moldoveni au expediat peste hotare 307 mii tone de grâu, un volum record pentru început de sezon. Totuși, dinamica a fost umbrită de o problemă de calitate: deși grâul are parametri tradiționali buni (gluten ridicat și proteină de peste 12%), testele de laborator din Uniunea Europeană verifică și indicele W – un indicator al forței glutenului. Valorile obținute în acest sezon s-au situat sub standardele europene, iar grâul moldovenesc a fost încadrat ca furajer, spre nemulțumirea fermierilor.

Dacă grâul se confruntă cu dificultăți, orzul a devenit surpriza sezonului. Cererea internațională a crescut, iar Iordania a semnat recent un contract la 190 euro/tonă – un preț mai mare chiar decât cel al grâului alimentar, fenomen rar întâlnit. În Moldova, prețurile au urcat la 3,10 lei/kg în nord și 3,60 lei/kg la Giurgiulești, susținute de traderi importanți precum Orom-Imexpo, Rusagro-Prim și Crist-Valg. Exporturile au totalizat 77,4 mii tone, similar cu anul trecut, dar la un preț mediu mai ridicat (+21 bani/kg), ceea ce a adus fermierilor câștiguri suplimentare.

Pe piața porumbului, raportul USDA din septembrie 2025 prognozează o producție globală de 1,28 miliarde tone, în scădere, dar cu stocuri de sfârșit de sezon mai mari, ceea ce atenuează presiunile. În Uniunea Europeană, recolta este estimată la 55,3 milioane tone, cu scăderi majore în România (6,1 milioane tone). În Moldova, prețurile rămân stabile: 3,10 lei/kg în nord și centru, 3,50 lei/kg la sud, cu exporturi de 20 mii tone la un preț mediu de 4,04 lei/kg.

La rapiță, Republica Moldova a fost inclusă în raportul WASDE printre țările cu revizuiri pozitive de producție, alături de Canada și Australia. Totuși, pe plan intern, prețurile au coborât la 8,90 lei/kg la Giurgiulești și 8,80 lei/kg la Bălți. O premieră notabilă este reluarea procesării interne de rapiță după 15 ani, care a permis exportul a 6,4 mii tone de ulei.

În ceea ce privește floarea-soarelui, Moldova se află într-o poziție mai bună decât vecinii. Randamentele sunt estimate la 2–2,5 t/ha, comparativ cu 1–1,3 t/ha în sudul Ucrainei și României. Prețurile actuale variază între 9,50 lei/kg în nord și 10 lei/kg la Giurgiulești, dar tendința globală descendentă a uleiurilor vegetale apasă asupra cotațiilor.

Concluzia lui Rija: anul agricol 2025 aduce recorduri și oportunități la orz și rapiță, dar și provocări pentru grâu și floarea-soarelui, unde piața externă și factorii globali cântăresc decisiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #orz #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Giganții globali ai industriei alcoolului traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. Valoarea de piață a celor mai mari producători de bere, vin și băuturi spirtoase listați la bursă a scăzut cu 830 de miliarde de dolari în ultimii patru ani, potrivit unei analize realizate de Bloomberg, citată de Agerpres.

Sectorul trece printr-o transformare structurală profundă, alimentată de schimbarea comportamentului consumatorilor, preocupările tot mai mari legate de sănătate și presiunile economice globale.

„Avem o schimbare structurală în desfășurare: oamenii beau mai puțin”, a explicat Sarah Simon, analist la Morgan Stanley, avertizând că marii producători sunt forțați să se adapteze rapid unui model de consum complet diferit.

Acțiunile unor companii precum Diageo (Johnnie Walker, Smirnoff), Pernod Ricard, Rémy Cointreau, Brown-Forman (Jack Daniel’s) și Treasury Wine Estates au coborât în 2025 la minimele ultimului deceniu. În China, titlurile gigantului Kweichow Moutai se tranzacționează cu peste 40% sub vârful atins în 2021.

Criza este alimentată de tarifele comerciale americane, de dobânzile ridicate care reduc cheltuielile de consum, dar și de creșterea prețurilor materiilor prime. În China, restricțiile privind consumul de alcool la evenimente oficiale și scăderea încrederii gospodăriilor au amplificat declinul.

Marile grupuri din industrie se confruntă cu niveluri ridicate ale datoriilor, restructurări și o volatilitate crescută a managementului. În ultimul an, companii precum Diageo, Rémy Cointreau, Campari, Treasury Wine, Molson Coors și Suntory și-au schimbat directorii generali, iar Moutai a pierdut doi președinți în mai puțin de doi ani.

Un sondaj Gallup arată că, în SUA, ponderea adulților care consumă alcool a coborât la cel mai scăzut nivel din 1939, anul în care au început măsurătorile. Organizația Mondială a Sănătății și autoritățile americane promovează reducerea consumului de alcool, accentuând declinul în rândul generațiilor X, Y și Z.

„Impactul asupra consumului de alcool este de patru ori mai mare decât cel al crizei financiare. Nu ne vom întoarce la ritmurile de creștere din trecut”, avertizează Laurence Whyatt, analist la Barclays.

Pentru a compensa pierderile, marii producători lansează băuturi fără alcool și explorează noi segmente de piață. Carlsberg a introdus un cidru non-alcoolic, campari a lansat băutura Crodino în SUA, diageo a cumpărat brandul american Ritual Zero Proof, iar divizia de băuturi a LVMH, Moët Hennessy, a investit în producătorul de spumant fără alcool French Bloom.

Cu toate acestea, perspectivele rămân sumbre. Analista Sarah Simon afirmă că acțiunile companiilor din industria alcoolului primesc acum cele mai multe recomandări negative dintre toate firmele de bunuri de consum din Europa.

„Industria alcoolului începe să semene tot mai mult cu cea a tutunului — o comparație de neimaginat acum cinci ani”, spune Andrew Gowen, director de cercetare la Bell Asset Management, adăugând că declinul vânzărilor va forța companiile să reducă costurile și să lanseze produse mai ieftine.