(Eurostat) Ce salarii se plătesc în UE. Cele mai mari salarii le au managerii. Cine obține cele mai mici salarii

27 Mai 2021, 14:29
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
27 Mai 2021, 14:29 // Actual //  MD Bani

Câştigurile salariale brute pe oră variază considerabil în rândul profesiilor din Uniunea Europeană, iar în 2018 cea mai bine plătită ocupaţie în toate statele membre UE a fost cea de manager, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În UE, cele mai mari câştiguri salariale brute pe oră le aveau managerii (28,6 euro), specialiştii (21,4 euro) şi tehnicienii (17,8 euro). În toate statele membre, cu excepţia Danemarcei, cele mai scăzute câştiguri salariale brute pe oră se înregistrau pe segmentul ocupaţiilor elementare (cum ar fi angajaţi la curăţenie, muncitori necalificaţi, cei care ajută la prepararea produselor alimentare, lucrători în domeniul serviciilor, muncitori stradali şi cei care lucrează în vânzări), scrie Agerpres.

La nivelul UE, cele mai scăzute câştiguri salariale brute pe oră se înregistrau la angajaţii de pe segmentul ocupaţiilor elementare (9,7 euro), urmaţi de lucrătorii din servicii şi comerţ (11,2 euro), şi de operatori şi asamblori la maşini şi instalaţii (11,5 euro).

Per ansamblu, câştigurile salariale brute pe oră la cea mai bine plătită ocupaţie din UE erau de aproximativ trei ori mai mari decât la cele mai prost plătite slujbe. Câştigul salarial brut pe oră al unui manager din UE (28,6 euro) era de aproape trei ori mai ridicat decât al unui angajat de pe segmentul ocupaţiilor elementare (9,7 euro).

În rândul statelor membre UE, cea mai ridicată astfel de rată era în Cipru, unde managerii (31,7 euro) erau în medie plătiţi de cinci ori mai mult decât angajaţii de pe segmentul ocupaţiilor elementare (6,3 euro). În contrast, cea mai ridicată astfel de rată era în Danemarca, unde managerii (50,9 euro) erau plătiţi aproximativ dublu faţă de lucrătorii din servicii şi comerţ (22,2 euro).

Realitatea Live

03 Feb. 2026, 07:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Feb. 2026, 07:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Darea în exploatare a Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău continuă să fie tergiversată, deși proiectul a fost prezentat drept unul strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.

În toiul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 28 octombrie, ex-premierul Dorin Recean promitea că linia va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului 2025. Acest termen nu a fost respectat. Ulterior, ministrul Energiei Dorin Junghietu anunța că finalizarea este planificată pentru luna februarie, iar acum termenul a fost din nou amânat, până la sfârșitul lunii martie.

Invitat în emisiunea Cabinetul din umbră de la Jurnal TV, Dorin Junghietu a explicat că estimările inițiale s-au bazat pe presupuneri tehnice care nu au ținut cont de dificultățile apărute ulterior. Potrivit acestuia, în lunile octombrie și noiembrie au fost înregistrate condiții meteo „complet neprevăzute”, care au îngreunat lucrările, în special în stațiile electrice.

Ministrul a precizat că lucrările de construcție pe linie au fost finalizate la sfârșitul lunii noiembrie, iar în luna ianuarie au avut loc ajustările și testările tehnice. Totuși, proiectul nu se rezumă doar la linia propriu-zisă, ci include și două stații electrice – Vulcănești și Chișinău – unde au apărut întârzieri logistice, inclusiv la livrarea echipamentelor.

„Linia nu înseamnă doar linie, înseamnă și două stații electrice. Acolo au fost întârzieri de ordin logistic, care au contribuit la prelungirea termenului”, a declarat Junghietu, menționând că, în pofida vremii nefavorabile, contractorii au lucrat inclusiv pe ger.

Noul termen discutat cu antreprenorii este luna martie, „eventual spre sfârșitul lunii martie”.
Linia Electrică Aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău, cunoscută și ca „Linia Independenței”, are o lungime de 157 de kilometri și este susținută de 507 piloni, fiind considerată una dintre cele mai importante infrastructuri energetice menite să reducă dependența energetică a Republicii Moldova.