Expert: În 2022, băncile vor acorda mai puține credite de consum. BNM va face intervenții prudente pe piața valutară

Anul 2022 va fi caracterizat printr-o stabilitate a leului moldovenesc, cu o ușoară tendință de depreciere. Cel mai probabil, Banca Națională a Moldovei (BNM) va face intervenții prudente, care vor permite leului să meargă pe o linie a echilibrului. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. De asemenea, expertul consideră că creditele de consum se vor tempera în 2022.

„Eu consider că leul moldovenesc în 2022 trebuie să aibă o atitudine de stabilitate, cu o ușoară depreciere. În 2021 a fost forțată menținerea leului prin intervenția a 305 milioane de dolari. Sper că în 2022 inflația va fi mai mică, ceea ce va permite leului să se ducă la o ușoară depreciere”, a spus expertul.

Analistul economic a menționat că în Republica Moldova jucătorul de bază pe piața valutară este populația, care întotdeauna are vânzări nete pozitive. Pe de altă parte sunt și agenții economici, care au nevoie de valută. Populația vinde valută, iar agenții economici – o procură. Totodată, populația pe de altă parte vinde valută, iar pe de altă parte – o procură. Diferența dintre ce vinde și ce procură populația reprezintă vânzările nete de valută, care intră pe piața valutară. În 2021 populația a vândut 4 miliarde de dolari, cu 600 de milioane mai mult decât în anul 2020. Volumul mare de vânzări de valută în 2021 parțial se datorează economiilor din 2020, provocate de consumul redus afectat de criza pandemică, în primul rând din contul neplecării peste hotare la odihnă și o parte din acești bani au intrat pe piața valutară. Vânzările masive de valută a fost unul din motivele creșterii puternice a importurilor, care au depășit 7 miliarde de dolari anul trecut.

Expertul a mai remarcat că populația anul trecut a vândut valută de 4 miliarde de dolari, în timp ce a cumpărat doar 1,6 miliarde de dolari, iar banii lăsați pe piața valutară au fost de aproape 2,4 miliarde de dolari. Totodată, în 2021 și cererea de valută din partea agenților economici a fost cu mult mai mare decât oferta. Dacă timp de 21 de ani a fost surplus de valută pe piață, cu excepția anilor de criză 2009, 2014 și 2020, în 2021 a fost o cerere excesivă de valută datorită consumului și creșterii bruște a prețurilor la resursele energetice din ultimul trimestru al anului 2021.

Factorii care explică apariția deficitului de valută:

Anul trecut populația s-a împrumutat enorm de mult de la sectorul financiar, volumul creditelor contractate a crescut cu aproape 8 miliarde lei, din care jumătate o reprezintă creditele de consum, cea ce a generat cerere neacoperită cu producție.
Creditele de consum au generat creșterea importurilor și cerere de valută pe piața valutară.

„Toți banii din credite au fugit pe piața valutară și s-au transformat în deficit de valută. BNM a fost nevoită să strângă acești lei și să dea din rezervele valutare. Un fenomen care deja îngrijorează BNM și din acest motiv a făcut intervenții pe piața monetară. BNM încearcă să descurajeze acest consum abundent, care creează perturbații pentru sistemul financiar și pe piața valutară”, a specificat Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai spus că în 2021 cel mai mare efect asupra pieței valutare l-a avut creșterea prețurilor la produsele energetice, după ce Guvernul a alocat 1,6 miliarde de lei, care automat a intrat pe piața valutară, deoarece era nevoie de procurat valută pentru importul de gaze. La fel, și populația a fost nevoită să plătească un preț mai mare pentru resursele energetice, bani care tot au fost transformați în valută.

Analistul economic a mai afirmat că acest decalaj dintre cerere și ofertă, a generat deficitul de valută de pe piața valutară, care în 2021 a atins 566 de milioane de dolari. Ultima dată a fost o situație asemănătoare în 2014, atunci când a avut loc jaful bancar, când decalajul a fost de 569 de milioane de dolari. Pe parcursul anului 2021 BNM a vândut 305 milioane de dolari, o sumă record în ultimii cinci ani, pentru a menține cursul valutar. Dacă nu se intervenea, urma să fie deprecierea semnificativă a leului și un nivel al inflației mult mai ridicat.

Economistul a mai specificat că în 2021 leul moldovenesc s-a apreciat față de 5 valute de bază și s-a depreciat față de altele 5 valute de bază. Totodată, s-a întărit față de euro și s-a depreciat față de dolar.

Pentru 2022 expertul anticipează o stabilizare a cererii și a ofertei pe piața valutară. Astfel, deficitul posibil de valută va fi incomparabil mai mic decât în 2021, ceea ce va scădea din necesitatea BNM de a interveni. Cursul valutar față de dolar și euro va continua să fie stabil cu o ușoară tendință de depreciere.

#credite de consum #piata valutara #valută #expert economic #Veaceslav Ioniță #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația Națională a cheltuit 400,5 de milioane de lei în anul 2025, pentru reparația drumurilor și podurilor naționale.

În anul 2025 au fost finalizate lucrările la 7 obiective, dintre care pentru 6 urmează recepția la terminarea lucrărilor. Acestea vizează reparația capitală a șase sectoare de drum, cu o lungime totală de circa 25,8 km, reabilitarea a nouă poduri și executarea unei lucrări de stabilizare a terasamentelor afectate de alunecări de teren.

Printre proiectele finalizate se numără reabilitarea unui sector al drumului M1 Leușeni–Chișinău–Dubăsari, inclusiv podul peste râul Bîc și pasajul peste calea ferată, lucrări evaluate la peste 181 milioane de lei, precum și reparația nodului rutier de pe drumul M3 Chișinău–Comrat–Giurgiulești, cu o valoare totală de aproape 59 milioane de lei. De asemenea, au fost realizate lucrări pe drumurile M5 și R26, dar și reconstrucția unui pod pe drumul G104.1 și reparația drumului G108 Florești–Anenii Noi.

Totodată, în cadrul proiectului de reparație a lucrărilor de artă de pe drumul național R6 Chișinău–Orhei–Bălți, a fost finalizată reparația pasajului peste calea ferată de la km 132, urmând ca obiectivul să fie încheiat după finalizarea podului de la km 136,45.

Potrivit AND, șase obiective sunt în prezent în curs de execuție, cu termen de finalizare planificat pentru anul 2026. Acestea includ reparația capitală a cinci sectoare de drum, cu o lungime totală de aproximativ 30,8 km, și reabilitarea unui pod. Valoarea cumulată a acestor lucrări depășește 568 milioane de lei, o parte semnificativă fiind deja valorificată în anul curent.

În plus, au fost semnate contractele de antrepriză pentru alte patru obiective, a căror finalizare este planificată pentru 2026. Acestea vizează reparația pasajelor și podurilor de pe drumurile naționale R6, R37 și G54, precum și lucrări de stabilizare a terasamentelor și construcția trotuarelor pe drumul G65.