Expert: În 2022, băncile vor acorda mai puține credite de consum. BNM va face intervenții prudente pe piața valutară

31 Ian. 2022, 10:33
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
31 Ian. 2022, 10:33 // Actual //  MD Bani

Anul 2022 va fi caracterizat printr-o stabilitate a leului moldovenesc, cu o ușoară tendință de depreciere. Cel mai probabil, Banca Națională a Moldovei (BNM) va face intervenții prudente, care vor permite leului să meargă pe o linie a echilibrului. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. De asemenea, expertul consideră că creditele de consum se vor tempera în 2022.

„Eu consider că leul moldovenesc în 2022 trebuie să aibă o atitudine de stabilitate, cu o ușoară depreciere. În 2021 a fost forțată menținerea leului prin intervenția a 305 milioane de dolari. Sper că în 2022 inflația va fi mai mică, ceea ce va permite leului să se ducă la o ușoară depreciere”, a spus expertul.

Analistul economic a menționat că în Republica Moldova jucătorul de bază pe piața valutară este populația, care întotdeauna are vânzări nete pozitive. Pe de altă parte sunt și agenții economici, care au nevoie de valută. Populația vinde valută, iar agenții economici – o procură. Totodată, populația pe de altă parte vinde valută, iar pe de altă parte – o procură. Diferența dintre ce vinde și ce procură populația reprezintă vânzările nete de valută, care intră pe piața valutară. În 2021 populația a vândut 4 miliarde de dolari, cu 600 de milioane mai mult decât în anul 2020. Volumul mare de vânzări de valută în 2021 parțial se datorează economiilor din 2020, provocate de consumul redus afectat de criza pandemică, în primul rând din contul neplecării peste hotare la odihnă și o parte din acești bani au intrat pe piața valutară. Vânzările masive de valută a fost unul din motivele creșterii puternice a importurilor, care au depășit 7 miliarde de dolari anul trecut.

Expertul a mai remarcat că populația anul trecut a vândut valută de 4 miliarde de dolari, în timp ce a cumpărat doar 1,6 miliarde de dolari, iar banii lăsați pe piața valutară au fost de aproape 2,4 miliarde de dolari. Totodată, în 2021 și cererea de valută din partea agenților economici a fost cu mult mai mare decât oferta. Dacă timp de 21 de ani a fost surplus de valută pe piață, cu excepția anilor de criză 2009, 2014 și 2020, în 2021 a fost o cerere excesivă de valută datorită consumului și creșterii bruște a prețurilor la resursele energetice din ultimul trimestru al anului 2021.

Factorii care explică apariția deficitului de valută:

  1. Anul trecut populația s-a împrumutat enorm de mult de la sectorul financiar, volumul creditelor contractate a crescut cu aproape 8 miliarde lei, din care jumătate o reprezintă creditele de consum, cea ce a generat cerere neacoperită cu producție.
  2. Creditele de consum au generat creșterea importurilor și cerere de valută pe piața valutară.

„Toți banii din credite au fugit pe piața valutară și s-au transformat în deficit de valută. BNM a fost nevoită să strângă acești lei și să dea din rezervele valutare. Un fenomen care deja îngrijorează BNM și din acest motiv a făcut intervenții pe piața monetară. BNM încearcă să descurajeze acest consum abundent, care creează perturbații pentru sistemul financiar și pe piața valutară”, a specificat Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai spus că în 2021 cel mai mare efect asupra pieței valutare l-a avut creșterea prețurilor la produsele energetice, după ce Guvernul a alocat 1,6 miliarde de lei, care automat a intrat pe piața valutară, deoarece era nevoie de procurat valută pentru importul de gaze. La fel, și populația a fost nevoită să plătească un preț mai mare pentru resursele energetice, bani care tot au fost transformați în valută.

Analistul economic a mai afirmat că acest decalaj dintre cerere și ofertă, a generat deficitul de valută de pe piața valutară, care în 2021 a atins 566 de milioane de dolari. Ultima dată a fost o situație asemănătoare în 2014, atunci când a avut loc jaful bancar, când decalajul a fost de 569 de milioane de dolari. Pe parcursul anului 2021 BNM a vândut 305 milioane de dolari, o sumă record în ultimii cinci ani, pentru a menține cursul valutar. Dacă nu se intervenea, urma să fie deprecierea semnificativă a leului și un nivel al inflației mult mai ridicat.

Economistul a mai specificat că în 2021 leul moldovenesc s-a apreciat față de 5 valute de bază și s-a depreciat față de altele 5 valute de bază. Totodată, s-a întărit față de euro și s-a depreciat față de dolar.

Pentru 2022 expertul anticipează o stabilizare a cererii și a ofertei pe piața valutară. Astfel, deficitul posibil de valută va fi incomparabil mai mic decât în 2021, ceea ce va scădea din necesitatea BNM de a interveni. Cursul valutar față de dolar și euro va continua să fie stabil cu o ușoară tendință de depreciere.

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.