Expert: În 2022, băncile vor acorda mai puține credite de consum. BNM va face intervenții prudente pe piața valutară

Anul 2022 va fi caracterizat printr-o stabilitate a leului moldovenesc, cu o ușoară tendință de depreciere. Cel mai probabil, Banca Națională a Moldovei (BNM) va face intervenții prudente, care vor permite leului să meargă pe o linie a echilibrului. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. De asemenea, expertul consideră că creditele de consum se vor tempera în 2022.

„Eu consider că leul moldovenesc în 2022 trebuie să aibă o atitudine de stabilitate, cu o ușoară depreciere. În 2021 a fost forțată menținerea leului prin intervenția a 305 milioane de dolari. Sper că în 2022 inflația va fi mai mică, ceea ce va permite leului să se ducă la o ușoară depreciere”, a spus expertul.

Analistul economic a menționat că în Republica Moldova jucătorul de bază pe piața valutară este populația, care întotdeauna are vânzări nete pozitive. Pe de altă parte sunt și agenții economici, care au nevoie de valută. Populația vinde valută, iar agenții economici – o procură. Totodată, populația pe de altă parte vinde valută, iar pe de altă parte – o procură. Diferența dintre ce vinde și ce procură populația reprezintă vânzările nete de valută, care intră pe piața valutară. În 2021 populația a vândut 4 miliarde de dolari, cu 600 de milioane mai mult decât în anul 2020. Volumul mare de vânzări de valută în 2021 parțial se datorează economiilor din 2020, provocate de consumul redus afectat de criza pandemică, în primul rând din contul neplecării peste hotare la odihnă și o parte din acești bani au intrat pe piața valutară. Vânzările masive de valută a fost unul din motivele creșterii puternice a importurilor, care au depășit 7 miliarde de dolari anul trecut.

Expertul a mai remarcat că populația anul trecut a vândut valută de 4 miliarde de dolari, în timp ce a cumpărat doar 1,6 miliarde de dolari, iar banii lăsați pe piața valutară au fost de aproape 2,4 miliarde de dolari. Totodată, în 2021 și cererea de valută din partea agenților economici a fost cu mult mai mare decât oferta. Dacă timp de 21 de ani a fost surplus de valută pe piață, cu excepția anilor de criză 2009, 2014 și 2020, în 2021 a fost o cerere excesivă de valută datorită consumului și creșterii bruște a prețurilor la resursele energetice din ultimul trimestru al anului 2021.

Factorii care explică apariția deficitului de valută:

Anul trecut populația s-a împrumutat enorm de mult de la sectorul financiar, volumul creditelor contractate a crescut cu aproape 8 miliarde lei, din care jumătate o reprezintă creditele de consum, cea ce a generat cerere neacoperită cu producție.
Creditele de consum au generat creșterea importurilor și cerere de valută pe piața valutară.

„Toți banii din credite au fugit pe piața valutară și s-au transformat în deficit de valută. BNM a fost nevoită să strângă acești lei și să dea din rezervele valutare. Un fenomen care deja îngrijorează BNM și din acest motiv a făcut intervenții pe piața monetară. BNM încearcă să descurajeze acest consum abundent, care creează perturbații pentru sistemul financiar și pe piața valutară”, a specificat Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai spus că în 2021 cel mai mare efect asupra pieței valutare l-a avut creșterea prețurilor la produsele energetice, după ce Guvernul a alocat 1,6 miliarde de lei, care automat a intrat pe piața valutară, deoarece era nevoie de procurat valută pentru importul de gaze. La fel, și populația a fost nevoită să plătească un preț mai mare pentru resursele energetice, bani care tot au fost transformați în valută.

Analistul economic a mai afirmat că acest decalaj dintre cerere și ofertă, a generat deficitul de valută de pe piața valutară, care în 2021 a atins 566 de milioane de dolari. Ultima dată a fost o situație asemănătoare în 2014, atunci când a avut loc jaful bancar, când decalajul a fost de 569 de milioane de dolari. Pe parcursul anului 2021 BNM a vândut 305 milioane de dolari, o sumă record în ultimii cinci ani, pentru a menține cursul valutar. Dacă nu se intervenea, urma să fie deprecierea semnificativă a leului și un nivel al inflației mult mai ridicat.

Economistul a mai specificat că în 2021 leul moldovenesc s-a apreciat față de 5 valute de bază și s-a depreciat față de altele 5 valute de bază. Totodată, s-a întărit față de euro și s-a depreciat față de dolar.

Pentru 2022 expertul anticipează o stabilizare a cererii și a ofertei pe piața valutară. Astfel, deficitul posibil de valută va fi incomparabil mai mic decât în 2021, ceea ce va scădea din necesitatea BNM de a interveni. Cursul valutar față de dolar și euro va continua să fie stabil cu o ușoară tendință de depreciere.

#credite de consum #piata valutara #valută #expert economic #Veaceslav Ioniță #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis un mesaj de susținere a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană și a declarat că progresele înregistrate de Chișinău sunt recunoscute de toate statele membre, iar procesul de negociere trebuie să avanseze în funcție de reformele realizate. Liderul francez a afirmat că toate capitolele de negociere urmează să fie deschise, pe măsură ce sunt îndeplinite condițiile necesare.

Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, după discuțiile liderilor europeni privind extinderea Uniunii Europene și reformele necesare pentru pregătirea blocului comunitar de primirea unor noi membri.

Întrebat de o jurnalistă de la TVR Moldova despre atmosfera discuțiilor și despre eventualele blocaje în deschiderea celorlalte grupuri de capitole pentru Republica Moldova, Macron a subliniat că rezultatele reformelor de la Chișinău nu pot fi trecute cu vederea.

„Există mai multe țări, inclusiv Republica Moldova, care au făcut progrese și acestea au fost constatate. Dorința noastră este să avansăm conform metodologiei pe care am stabilit-o, bazată pe meritele proprii ale fiecărei țări”, a declarat președintele francez.

Macron a insistat că Republica Moldova a demonstrat progrese importante pe calea integrării europene și că acestea sunt recunoscute inclusiv la nivelul Consiliului European.
„Nimeni nu poate ignora toate progresele făcute de Republica Moldova”, a afirmat liderul de la Paris.

Președintele francez a evidențiat și sprijinul oferit de Franța Republicii Moldova în ultimii ani, în special pentru combaterea dezinformării și a ingerințelor externe, pe care le-a descris drept provocări inclusiv pentru securitatea europeană.

„Știți cât de mult s-a implicat Franța în ultimii ani alături de Republica Moldova pentru combaterea dezinformării, pentru combaterea ingerințelor externe și, în acest fel, pentru securitatea noastră. Susțin foarte puternic ceea ce a făcut președinta dumneavoastră și ceea ce continuă să se facă prin reformele Guvernului”, a declarat Emmanuel Macron.

Potrivit liderului francez, în cadrul discuțiilor dintre șefii de stat și de guvern a existat o recunoaștere unanimă a progreselor Republicii Moldova. „A fost foarte clar în discuțiile de ieri că toată lumea recunoaște progresele făcute de Republica Moldova. Prin urmare, în funcție de aceste progrese, toate capitolele vor fi deschise, astfel încât meritele să fie recunoscute și lucrurile să poată avansa”, a precizat Macron.

Declarațiile vin la câteva zile după ce Republica Moldova a făcut un nou pas în negocierile de aderare. Pe 13 octombrie 2026, Uniunea Europeană și Republica Moldova au deschis negocierile pentru grupurile de capitole 2 și 3, care vizează piața internă, competitivitatea și creșterea incluzivă. Cele două grupuri cuprind împreună 17 capitole de negociere.