Explozia de la Termoelectrica! O comisie va căuta cu lupa vinovatul de incident

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu susține că Agenția Proprietății Publice a constituit o comisiei externă de expertiză în vederea elucidării cauzelor opririi avariate a blocului energetic nr.3 (CET Sursa 1) de la Termoelectrica

Constantin Borosan, secretar de stat în domeniul energeticii, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Președintele Comisiei;

Victor Parlicov, expert în domeniul energetic, societatea civilă;

Sergiu Tofilat, expert în domeniul energetic, societatea civilă;

Chicu Sergiu, șef adjunct Direcția contencios și control al legalității, Agenția Proprietății Publice;

Balan Victor, doctor conferențiar, Universitatea Tehnică din Moldova;

Braga Dumitru, doctor, lector, șef Departament Energetică, Universitatea Tehnică din Moldova;

Cernei Mihail, doctor conferențiar, Universitatea Tehnică din Moldova, ex-director S.A.”Termocom”;

Guțu Aurel, doctor conferențiar, Universitatea Tehnică din Moldova;

Dobrea Ina, lector universitar, Universitatea Tehnică din Moldova;

Golovanov Nicolae, profesor, Facultatea Energetică, Universitatea Politehnică București;

Vasile Nemțan, șef adjunct automatică și verificări, S.A.” CET Nord”;

Oboznîi Denis, șef adjunct serviciu în alte ramuri, Serviciul juridic S.A.”Termoelectrica”, secretarul Comisiei.

La data de 11 noiembrie, ora 01:46, a avut loc oprirea avariată a blocului energetic nr. 3, cu sarcina electrică de 18 MW, ca urmare a acționării protecțiilor caracteristice unui scurt circuit intern a generatorului.

Astfel, a fost micșorată presiunea hidrogenului din corpul generatorului până la 0,8 kgf/cm2. Ulterior, comisia tehnică a stabilit, în urma inspectării generatorului, cauza deconectării avariate, fiind pătrunderea în corpul generatorului a unui volum de apă din conducta de alimentare a răcitoarelor. Pe conducta răcitorului a fost depistată o fisură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#generator #termoelectrica #explozie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.