Externele de la Moscova îi răspund lui James Bond din Moldova vizavi de invazia rușilor: A mizat pe sprijinul Vestului

Șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, Alexandru Musteață, a spus că Rusia plănuiește să atace Republica Moldova pentru a face joncțiune cu regiunea transnistreană. Dânsul a făcut această declarație în speranța ca va obține sprijinul țărilor occidentale, se arată în mesajul Ministerului rus de Externe, scrie rbk.ru.

„Speranța de a obține un sprijin financiar suplimentar de la sponsorii occidentali prin introducerea unei alte „poveste de groază” nu s-a concretizat, dar Alexandru Musteață a reușit să atragă atenția asupra agendei Republicii Moldova, dar cu un minus foarte mare”, a spus ministerul.

Ministerul de Externe a mai subliniat că SIS, după interviul lui Musteață, a publicat o explicație că șeful departamentului, într-un interviu acordat TVR Moldova, a vorbit despre analiza mai multor scenarii posibile, dintre care unul implică ofensiva Rusiei prin teritoriul Ucrainei.

În plus, președintele României Klaus Iohannis și ministrul român de externe Bogdan Aurescu nu au confirmat declarațiile lui Mustață. Acesta din urmă, comentând cuvintele lui Musteață, a spus că România va acorda asistență Moldovei dacă va fi necesar, dar a precizat că nu ar dori să discute situații ipotetice.

În data de 19 decembrie șeful SIS Alexandru Mustață într-o declarație pentru TVR a declarat că Federația Rusă ar intenționa să atace Republica Moldova la începutul anului 2023. „Întrebarea este când va face acest lucru”, a punctat Mustață.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#externe #invazie #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional, iar autoritățile de la Chișinău se bazează tot mai mult pe finanțarea oferită de Uniunea Europeană, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit expertului, absența unui acord cu FMI explică și atitudinea relativ relaxată a Guvernului în raport cu dezechilibrele bugetare. „Republica Moldova nu va avea acord FMI. Acest acord nu-l vom avea. Și atunci apare întrebarea: de unde ne finanțăm? Guvernul stă relaxat pentru că, în ultimii ani, sursa principală de finanțare s-a schimbat radical”, a afirmat Ioniță.

Economistul susține că, până în urmă cu aproximativ cinci ani, circa 70% din finanțarea externă a Republicii Moldova provenea din surse condiționate, precum FMI, care impuneau reforme clare și disciplină fiscală. „Astăzi, aproximativ 80% din finanțare vine din partea Uniunii Europene”, a precizat acesta.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, această schimbare a transformat finanțarea externă dintr-una economică într-una politică. „Am trecut de la finanțare condiționată – faceți reforme, faceți ordine – la o finanțare politică. Contextul războiului din Ucraina face ca Uniunea Europeană să închidă ochii la multe probleme structurale”, a spus economistul.

Totodată, el avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă: venituri slabe, cheltuieli orientate preponderent spre consum curent și investiții insuficiente. „FMI îți spune direct: așa structură de stat nu poate fi finanțată, te duci spre faliment. Dacă ar fi granturi, aș mai înțelege, cum a fost în anii 2010. Dar acum sunt împrumuturi, iar povara datoriei crește”, a subliniat Ioniță.

Un semnal de alarmă îl reprezintă și costurile tot mai mari ale datoriei publice. Potrivit economistului, anul viitor Republica Moldova intenționează să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din această sumă va fi utilizată doar pentru plata dobânzilor. „Nu am mai avut o astfel de situație”, a declarat el.

Veaceslav Ioniță a mai explicat că finanțarea din partea Uniunea Europeană vine prin mai multe mecanisme: atât direct de la Comisia Europeană, cât și prin instituții financiare europene, precum Banca Europeană de Investiții. „Dacă le cumulăm pe toate, ponderea Uniunii Europene în finanțarea Republicii Moldova este și mai mare”, a concluzionat economistul.