Externele de la Moscova îi răspund lui James Bond din Moldova vizavi de invazia rușilor: A mizat pe sprijinul Vestului

Șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, Alexandru Musteață, a spus că Rusia plănuiește să atace Republica Moldova pentru a face joncțiune cu regiunea transnistreană. Dânsul a făcut această declarație în speranța ca va obține sprijinul țărilor occidentale, se arată în mesajul Ministerului rus de Externe, scrie rbk.ru.

„Speranța de a obține un sprijin financiar suplimentar de la sponsorii occidentali prin introducerea unei alte „poveste de groază” nu s-a concretizat, dar Alexandru Musteață a reușit să atragă atenția asupra agendei Republicii Moldova, dar cu un minus foarte mare”, a spus ministerul.

Ministerul de Externe a mai subliniat că SIS, după interviul lui Musteață, a publicat o explicație că șeful departamentului, într-un interviu acordat TVR Moldova, a vorbit despre analiza mai multor scenarii posibile, dintre care unul implică ofensiva Rusiei prin teritoriul Ucrainei.

În plus, președintele României Klaus Iohannis și ministrul român de externe Bogdan Aurescu nu au confirmat declarațiile lui Mustață. Acesta din urmă, comentând cuvintele lui Musteață, a spus că România va acorda asistență Moldovei dacă va fi necesar, dar a precizat că nu ar dori să discute situații ipotetice.

În data de 19 decembrie șeful SIS Alexandru Mustață într-o declarație pentru TVR a declarat că Federația Rusă ar intenționa să atace Republica Moldova la începutul anului 2023. „Întrebarea este când va face acest lucru”, a punctat Mustață.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#externe #invazie #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.