Externele de la Moscova îi răspund lui James Bond din Moldova vizavi de invazia rușilor: A mizat pe sprijinul Vestului

Șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, Alexandru Musteață, a spus că Rusia plănuiește să atace Republica Moldova pentru a face joncțiune cu regiunea transnistreană. Dânsul a făcut această declarație în speranța ca va obține sprijinul țărilor occidentale, se arată în mesajul Ministerului rus de Externe, scrie rbk.ru.

„Speranța de a obține un sprijin financiar suplimentar de la sponsorii occidentali prin introducerea unei alte „poveste de groază” nu s-a concretizat, dar Alexandru Musteață a reușit să atragă atenția asupra agendei Republicii Moldova, dar cu un minus foarte mare”, a spus ministerul.

Ministerul de Externe a mai subliniat că SIS, după interviul lui Musteață, a publicat o explicație că șeful departamentului, într-un interviu acordat TVR Moldova, a vorbit despre analiza mai multor scenarii posibile, dintre care unul implică ofensiva Rusiei prin teritoriul Ucrainei.

În plus, președintele României Klaus Iohannis și ministrul român de externe Bogdan Aurescu nu au confirmat declarațiile lui Mustață. Acesta din urmă, comentând cuvintele lui Musteață, a spus că România va acorda asistență Moldovei dacă va fi necesar, dar a precizat că nu ar dori să discute situații ipotetice.

În data de 19 decembrie șeful SIS Alexandru Mustață într-o declarație pentru TVR a declarat că Federația Rusă ar intenționa să atace Republica Moldova la începutul anului 2023. „Întrebarea este când va face acest lucru”, a punctat Mustață.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#externe #invazie #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III 2025 salariul mediu lunar brut în Republica Moldova a ajuns la 15.487,8 lei, în creștere cu 9,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ajustată la inflație însă, creșterea reală este de doar 2,1%, ceea ce înseamnă că majorările salariale au fost în mare parte erodate de scumpiri. Față de trimestrul II al acestui an, salariile au rămas practic la același nivel, avansând cu doar 0,1%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferențele salariale dintre domenii sunt mari. Cele mai mari câștiguri au fost înregistrate în informații și comunicații, unde salariul mediu a ajuns la 35.885,7 lei, în activitățile financiare și de asigurări cu 27.663,6 lei, dar și în producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și apă caldă, unde nivelul salarial a atins 25.166 lei. La polul opus, cele mai mici salarii continuă să fie în agricultură, silvicultură și pescuit, unde salariul mediu a fost de 10.791,4 lei, în activități de cazare și alimentație publică, cu 10.934 lei, și în artă, recreere și agrement, unde nivelul a fost de 11.177,9 lei.

Comparativ cu trimestrul III 2024, salariile au crescut în toate domeniile economice. Cele mai mari majorări s-au înregistrat în sectorul energetic, unde salariile au avansat cu 18,9%, în domeniul cazării și alimentației publice, cu 14,9%, dar și în învățământ și în artă, recreere și agrement, unde creșterile au fost de 12,8%. În schimb, față de trimestrul II 2025, unele domenii au înregistrat scăderi ale câștigurilor salariale, inclusiv activitățile financiare și de asigurări cu o reducere de 7,2%, sănătatea și asistența socială cu 5,5% și activitățile profesionale, științifice și tehnice cu 4,9%.

Sectorul bugetar a înregistrat în trimestrul III 2025 un salariu mediu de 12.963,5 lei, în creștere cu 10,5% față de anul precedent, în timp ce în sectorul real salariul a ajuns la 16.336,1 lei, cu 9,5% mai mult decât în 2024. Numărul mediu al salariaților a crescut cu 1,4% față de trimestrul III al anului trecut. Cele mai mari creșteri ale ocupării s-au înregistrat în construcții cu 10,6%, în activitățile de cazare și alimentație publică cu 8,4% și în industria extractivă cu 7,6%. În schimb, scăderi ale numărului de angajați au fost raportate în transport și depozitare, minus 5,8%, în industria prelucrătoare, minus 3,9%, și în informații și comunicații, minus 3,6%.

Comparativ cu trimestrul II 2025, numărul mediu al salariaților a scăzut ușor, cu 0,2%, cele mai mari diminuări fiind înregistrate în industria extractivă, activitățile de cazare și alimentație publică și serviciile administrative. Creșteri ale numărului de angajați au avut loc în construcții, agricultură și comerț.