Externele de la Moscova îi răspund lui James Bond din Moldova vizavi de invazia rușilor: A mizat pe sprijinul Vestului

Șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, Alexandru Musteață, a spus că Rusia plănuiește să atace Republica Moldova pentru a face joncțiune cu regiunea transnistreană. Dânsul a făcut această declarație în speranța ca va obține sprijinul țărilor occidentale, se arată în mesajul Ministerului rus de Externe, scrie rbk.ru.

„Speranța de a obține un sprijin financiar suplimentar de la sponsorii occidentali prin introducerea unei alte „poveste de groază” nu s-a concretizat, dar Alexandru Musteață a reușit să atragă atenția asupra agendei Republicii Moldova, dar cu un minus foarte mare”, a spus ministerul.

Ministerul de Externe a mai subliniat că SIS, după interviul lui Musteață, a publicat o explicație că șeful departamentului, într-un interviu acordat TVR Moldova, a vorbit despre analiza mai multor scenarii posibile, dintre care unul implică ofensiva Rusiei prin teritoriul Ucrainei.

În plus, președintele României Klaus Iohannis și ministrul român de externe Bogdan Aurescu nu au confirmat declarațiile lui Mustață. Acesta din urmă, comentând cuvintele lui Musteață, a spus că România va acorda asistență Moldovei dacă va fi necesar, dar a precizat că nu ar dori să discute situații ipotetice.

În data de 19 decembrie șeful SIS Alexandru Mustață într-o declarație pentru TVR a declarat că Federația Rusă ar intenționa să atace Republica Moldova la începutul anului 2023. „Întrebarea este când va face acest lucru”, a punctat Mustață.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#externe #invazie #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.