Fabulos! Mii de moldoveni cer în fiecare an să devină români. Țara de peste Prut are cea mai mare rată de naturalizare

Aproape un milion de persoane au dobândit cetățenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene în 2022, contribuind la o creștere cu 0,2% a populației totale a UE.

Acesta este cel mai mare număr de cetățenie acordat de statele UE într-un an, având în vedere că aproximativ 826.800 de persoane au obținut cetățenia în 2021, 730.700 în 2020 și 706.400 în 2019. Este, de asemenea, o creștere de 19,7% față de anul precedent.

87% dintre cei care au primit cetățenia dintr-o țară UE în 2022 erau foști cetățeni ai țărilor terțe, în timp ce restul aparțineau unei alte țări UE, în principal României. În același timp, România a avut și cea mai mare rată de naturalizare dintre țările UE, potrivit shengenviza.com.

În 2022, România a înregistrat cea mai mare rată de naturalizare dintre țările UE, cu 26,8 cetățeni acordate la 100 de rezidenți străini. Suedia s-a situat la 10,6, urmată de Olanda la 4,4 și Italia la 4,2.

În ceea ce privește țara UE care a primit cei mai mulți cetățeni noi în 2022, Italia se află în fruntea listei cu o pondere de 22% din total. Spania ocupă locul următor cu 18% din total, iar apoi Germania cu 17%. Aceste trei țări au înregistrat cea mai mare creștere de la an la an, în timp ce Franța, Țările de Jos și Portugalia au înregistrat cele mai mari scăderi.

În ciuda sancțiunilor impuse de UE și de statele sale membre cetățenilor ruși, care au urmat începerii invaziei Ucrainei la 24 februarie 2022, rușii au fost al zecelea grup ca mărime care a câștigat cetățenia în țările UE în 2022.

Pe parcursul întregului an, 20.200 de cetățeni ruși și-au primit cetățenia UE, dintre care 23,3% în Germania, 12% în Franța, 10,2% în Finlanda și 8,6% în Spania. Alți 46% au primit cetățenia în restul țărilor UE.

Aceasta este o creștere cu 16,7% față de 2021, când 17.300 de ruși au obținut naționalitatea UE, dintre care 45% în Germania și Franța.

Cu toate acestea, această creștere este, de asemenea, concomitentă cu creșterea generală a numărului de noi cetățeni ai UE.

Aproximativ 320.800 de cetățeni, sau o treime din total, au fost acordate cetățenilor din cinci țări, după cum urmează:

Maroc – 112.700

Siria – 90.400

Albania – 50.300

România – 37.700

Turcia – 29.700

Ucraina se află pe locul șase, cu 400 de cetățeni mai puține decât Turcia (29.300), urmată de Brazilia, India, Moldova și Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.