Fabulos! Mii de moldoveni cer în fiecare an să devină români. Țara de peste Prut are cea mai mare rată de naturalizare

Aproape un milion de persoane au dobândit cetățenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene în 2022, contribuind la o creștere cu 0,2% a populației totale a UE.

Acesta este cel mai mare număr de cetățenie acordat de statele UE într-un an, având în vedere că aproximativ 826.800 de persoane au obținut cetățenia în 2021, 730.700 în 2020 și 706.400 în 2019. Este, de asemenea, o creștere de 19,7% față de anul precedent.

87% dintre cei care au primit cetățenia dintr-o țară UE în 2022 erau foști cetățeni ai țărilor terțe, în timp ce restul aparțineau unei alte țări UE, în principal României. În același timp, România a avut și cea mai mare rată de naturalizare dintre țările UE, potrivit shengenviza.com.

În 2022, România a înregistrat cea mai mare rată de naturalizare dintre țările UE, cu 26,8 cetățeni acordate la 100 de rezidenți străini. Suedia s-a situat la 10,6, urmată de Olanda la 4,4 și Italia la 4,2.

În ceea ce privește țara UE care a primit cei mai mulți cetățeni noi în 2022, Italia se află în fruntea listei cu o pondere de 22% din total. Spania ocupă locul următor cu 18% din total, iar apoi Germania cu 17%. Aceste trei țări au înregistrat cea mai mare creștere de la an la an, în timp ce Franța, Țările de Jos și Portugalia au înregistrat cele mai mari scăderi.

În ciuda sancțiunilor impuse de UE și de statele sale membre cetățenilor ruși, care au urmat începerii invaziei Ucrainei la 24 februarie 2022, rușii au fost al zecelea grup ca mărime care a câștigat cetățenia în țările UE în 2022.

Pe parcursul întregului an, 20.200 de cetățeni ruși și-au primit cetățenia UE, dintre care 23,3% în Germania, 12% în Franța, 10,2% în Finlanda și 8,6% în Spania. Alți 46% au primit cetățenia în restul țărilor UE.

Aceasta este o creștere cu 16,7% față de 2021, când 17.300 de ruși au obținut naționalitatea UE, dintre care 45% în Germania și Franța.

Cu toate acestea, această creștere este, de asemenea, concomitentă cu creșterea generală a numărului de noi cetățeni ai UE.

Aproximativ 320.800 de cetățeni, sau o treime din total, au fost acordate cetățenilor din cinci țări, după cum urmează:

Maroc – 112.700

Siria – 90.400

Albania – 50.300

România – 37.700

Turcia – 29.700

Ucraina se află pe locul șase, cu 400 de cetățeni mai puține decât Turcia (29.300), urmată de Brazilia, India, Moldova și Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.