Fabulos! Mii de moldoveni cer în fiecare an să devină români. Țara de peste Prut are cea mai mare rată de naturalizare

Aproape un milion de persoane au dobândit cetățenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene în 2022, contribuind la o creștere cu 0,2% a populației totale a UE.

Acesta este cel mai mare număr de cetățenie acordat de statele UE într-un an, având în vedere că aproximativ 826.800 de persoane au obținut cetățenia în 2021, 730.700 în 2020 și 706.400 în 2019. Este, de asemenea, o creștere de 19,7% față de anul precedent.

87% dintre cei care au primit cetățenia dintr-o țară UE în 2022 erau foști cetățeni ai țărilor terțe, în timp ce restul aparțineau unei alte țări UE, în principal României. În același timp, România a avut și cea mai mare rată de naturalizare dintre țările UE, potrivit shengenviza.com.

În 2022, România a înregistrat cea mai mare rată de naturalizare dintre țările UE, cu 26,8 cetățeni acordate la 100 de rezidenți străini. Suedia s-a situat la 10,6, urmată de Olanda la 4,4 și Italia la 4,2.

În ceea ce privește țara UE care a primit cei mai mulți cetățeni noi în 2022, Italia se află în fruntea listei cu o pondere de 22% din total. Spania ocupă locul următor cu 18% din total, iar apoi Germania cu 17%. Aceste trei țări au înregistrat cea mai mare creștere de la an la an, în timp ce Franța, Țările de Jos și Portugalia au înregistrat cele mai mari scăderi.

În ciuda sancțiunilor impuse de UE și de statele sale membre cetățenilor ruși, care au urmat începerii invaziei Ucrainei la 24 februarie 2022, rușii au fost al zecelea grup ca mărime care a câștigat cetățenia în țările UE în 2022.

Pe parcursul întregului an, 20.200 de cetățeni ruși și-au primit cetățenia UE, dintre care 23,3% în Germania, 12% în Franța, 10,2% în Finlanda și 8,6% în Spania. Alți 46% au primit cetățenia în restul țărilor UE.

Aceasta este o creștere cu 16,7% față de 2021, când 17.300 de ruși au obținut naționalitatea UE, dintre care 45% în Germania și Franța.

Cu toate acestea, această creștere este, de asemenea, concomitentă cu creșterea generală a numărului de noi cetățeni ai UE.

Aproximativ 320.800 de cetățeni, sau o treime din total, au fost acordate cetățenilor din cinci țări, după cum urmează:

Maroc – 112.700

Siria – 90.400

Albania – 50.300

România – 37.700

Turcia – 29.700

Ucraina se află pe locul șase, cu 400 de cetățeni mai puține decât Turcia (29.300), urmată de Brazilia, India, Moldova și Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.