Fabulos! Mii de moldoveni cer în fiecare an să devină români. Țara de peste Prut are cea mai mare rată de naturalizare

Aproape un milion de persoane au dobândit cetățenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene în 2022, contribuind la o creștere cu 0,2% a populației totale a UE.

Acesta este cel mai mare număr de cetățenie acordat de statele UE într-un an, având în vedere că aproximativ 826.800 de persoane au obținut cetățenia în 2021, 730.700 în 2020 și 706.400 în 2019. Este, de asemenea, o creștere de 19,7% față de anul precedent.

87% dintre cei care au primit cetățenia dintr-o țară UE în 2022 erau foști cetățeni ai țărilor terțe, în timp ce restul aparțineau unei alte țări UE, în principal României. În același timp, România a avut și cea mai mare rată de naturalizare dintre țările UE, potrivit shengenviza.com.

În 2022, România a înregistrat cea mai mare rată de naturalizare dintre țările UE, cu 26,8 cetățeni acordate la 100 de rezidenți străini. Suedia s-a situat la 10,6, urmată de Olanda la 4,4 și Italia la 4,2.

În ceea ce privește țara UE care a primit cei mai mulți cetățeni noi în 2022, Italia se află în fruntea listei cu o pondere de 22% din total. Spania ocupă locul următor cu 18% din total, iar apoi Germania cu 17%. Aceste trei țări au înregistrat cea mai mare creștere de la an la an, în timp ce Franța, Țările de Jos și Portugalia au înregistrat cele mai mari scăderi.

În ciuda sancțiunilor impuse de UE și de statele sale membre cetățenilor ruși, care au urmat începerii invaziei Ucrainei la 24 februarie 2022, rușii au fost al zecelea grup ca mărime care a câștigat cetățenia în țările UE în 2022.

Pe parcursul întregului an, 20.200 de cetățeni ruși și-au primit cetățenia UE, dintre care 23,3% în Germania, 12% în Franța, 10,2% în Finlanda și 8,6% în Spania. Alți 46% au primit cetățenia în restul țărilor UE.

Aceasta este o creștere cu 16,7% față de 2021, când 17.300 de ruși au obținut naționalitatea UE, dintre care 45% în Germania și Franța.

Cu toate acestea, această creștere este, de asemenea, concomitentă cu creșterea generală a numărului de noi cetățeni ai UE.

Aproximativ 320.800 de cetățeni, sau o treime din total, au fost acordate cetățenilor din cinci țări, după cum urmează:

Maroc – 112.700

Siria – 90.400

Albania – 50.300

România – 37.700

Turcia – 29.700

Ucraina se află pe locul șase, cu 400 de cetățeni mai puține decât Turcia (29.300), urmată de Brazilia, India, Moldova și Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.