Facturi reduse cu 30% și eficiență energetică cu banii de la BERD

Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Chișinău urmează să fie modernizat semnificativ, grație sprijinului oferit de partenerii europeni de dezvoltare. Parlamentul Republicii Moldova a ratificat în prima lectură Acordul de Împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), marcând un pas important în demararea proiectului.

BERD va acorda un împrumut de 143,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă 44% din valoarea totală a proiectului „Optimizarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din mun. Chișinău.” Proiectul, cu un buget total de 326 milioane de euro, va fi cofinanțat de Banca Europeană pentru Investiții, care va contribui cu o sumă echivalentă împrumutului BERD, și de două granturi europene: 15 milioane de euro de la Parteneriatul pentru Eficiență Energetică și Mediu din Europa de Est și 24,5 milioane de euro prin Programul de Investiții de Vecinătate al Uniunii Europene.

Implementarea proiectului include instalarea a 2.510 Puncte Termice Individuale (PTI) și conversia a 1.665 de blocuri de locuințe la un sistem de distribuție pe orizontală a agentului termic. Această schimbare va permite locuitorilor să-și regleze individual consumul de energie termică, contribuind la economisirea cheltuielilor. Reducerile estimate sunt de aproximativ 10% pentru întreținere și până la 30% datorită sistemului de distribuție modernizat.

De asemenea, proiectul prevede reabilitarea rețelelor termice primare, construcția a două noi stații de pompare și implementarea a 57 de proiecte-pilot pentru termoizolarea blocurilor selectate și integrarea sistemelor moderne de distribuție.

Autoritățile estimează că aproximativ 300.000 de locuințe din Chișinău vor beneficia direct de aceste modernizări. Proiectul nu doar că va reduce semnificativ pierderile de energie, dar va contribui și la reducerea impactului asupra mediului, în conformitate cu obiectivele de eficiență energetică ale Uniunii Europene.

Această investiție masivă în infrastructura energetică a capitalei reprezintă un pas înainte pentru Chișinău, consolidând parteneriatul Republicii Moldova cu instituțiile europene și contribuind la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#termoelctrica #căldură #credit #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina