Facturile ustură! Moldova depășește România la banii cheltuiți pe energie

Republica Moldova este peste România în clasamentul global al cheltuielilor anuale ale gospodăriilor pentru energie, realizat de Visual Capitalist pe baza datelor Agenției Internaționale pentru Energie (IEA).

Potrivit clasamentului pentru anul 2025, un locuitor al Republicii Moldova cheltuiește, în medie, 695 de dolari pe an pentru energie în gospodărie, inclusiv electricitate, gaze, încălzire și alți combustibili casnici. Astfel, Moldova se situează peste state precum România (464 de dolari), Bulgaria (444 de dolari), Ungaria (378 de dolari) și Malta (318 dolari).

La nivel mondial, Suedia conduce clasamentul, cu 1.926 de dolari cheltuiți anual pentru energie de fiecare locuitor. Pe următoarele locuri se află Finlanda (1.786 de dolari) și Austria (1.709 dolari). La polul opus se situează Bolivia, cu doar 25 de dolari pe persoană, urmată de Algeria (29 de dolari) și Egipt (35 de dolari).

Clasamentul arată că cele mai ridicate cheltuieli se regăsesc în special în Europa, unde iernile reci, locuințele mai mari și prețurile ridicate la electricitate și gaze contribuie la facturi mai mari. În afara Europei, doar câteva economii dezvoltate, precum Statele Unite, Canada, Japonia și Noua Zeelandă, se apropie de nivelurile europene.

Statele Unite ocupă locul 16, cu cheltuieli de 1.042 de dolari pe persoană, iar Canada se află pe poziția 22, cu 748 de dolari, în pofida climatului mai rece.

În schimb, în economiile emergente, cheltuielile sunt considerabil mai reduse. China înregistrează 173 de dolari pe persoană anual, în timp ce India ajunge la doar 52 de dolari, iar Pakistanul la 54 de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #plata #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi