Faliment pe ogoare, indiferență la Guvern! Fermierii ies la protest

Fermii din sudul Republicii Moldova anunță un protest preventiv în fața Guvernului în data de 10 decembrie. Producătorii avertizează că agricultura se află într-o situație critică și cer intervenții urgente din partea autorităților.

Potrivit organizatorilor, noul Guvern „probabil încă nu a înțeles gravitatea situației economice” moștenite de la precedenta administrație și manifestă o „inertitudine periculoasă” în adoptarea unor măsuri rapide. În acest context, declarația recentei Ministre a Agriculturii, care s-a arătat „bucuroasă” că statul datorează deja 1,3 miliarde de lei în subvenții – sumă ce poate depăși 3 miliarde până la final de an – a fost calificată de fermieri drept „paradoxală și insultătoare”. La aceste restanțe se adaugă cel puțin 2,4 miliarde lei în TVA nerambursat agricultorilor.

Fermierii acuză autoritățile că, spre deosebire de anii trecuți, nici măcar „măsurile cosmetice” nu au mai fost aplicate în 2025. În pofida secetei severe, nu a fost oferită nicio scutire de impozite pentru gospodăriile care nu au avut recolte, iar instituțiile financiare și furnizorii de inputuri au redus drastic creditarea în zonele cu risc ridicat. Situația afectează grav întreaga industrie agroalimentară: importurile au ajuns să depășească exporturile, iar produsele moldovenești sunt împinse „pe rafturile de la podea”, simbol al declinului sectorului și al dezinteresului față de producătorul local.

Forța Fermierilor subliniază că protestul de mâine reprezintă un semnal de alarmă și o ultimă încercare de dialog înainte ca situația să se agraveze. Agricultorii înaintează trei solicitări majore Guvernului: moratoriu asupra executărilor silite aplicate fermierilor aflați în faliment tehnic, pentru a permite intervenții de redresare, mecanisme reale de finanțare pentru toți agricultorii: rambursarea efectivă a TVA, restituirea accizei la motorină, alocarea celor 628 milioane lei din Fondul de Subvenționare sub formă de plată per hectar și alte instrumente imediate de susținere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#seceta #fermieri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La aproape doi ani de la angajamentul public al autorităților privind facilitarea construcției cheiurilor temporare pe râul Prut, proiect considerat vital pentru exporturile Republicii Moldova, inițiativele rămân complet neimplementate. În analiza sa, economistul Iurie Rija arată că blocajul nu este tehnic, ci instituțional: deși cadrul legal a fost modificat în 2023, iar mediul privat este pregătit să finanțeze și să opereze infrastructura, aprobările sunt blocate sistematic de autoritățile de mediu și de control.

În iunie–august 2023, Parlamentul a adoptat două seturi de modificări legislative menite să simplifice construcția cheiurilor temporare pe Prut și Nistru. Guvernul a reconfirmat public atunci angajamentul de a debloca proiectele, în contextul presiunilor logistice generate de războiul din Ucraina și al necesității de a crea alternative la transportul rutier supraîncărcat. Cu toate acestea, începând cu 2024, Ministerul Mediului a continuat să respingă solicitările oficiale ale exportatorilor de cereale, în pofida demersurilor repetate și a interpretărilor juridice care confirmau lipsa oricăror impedimente legale.

Unul dintre cele mai avansate proiecte aparține unui operator economic care, încă din 2022, a cerut autorizarea unui chei provizoriu pe terenul său, pe segmentul inferior al Prutului. Potrivit lui Rija, investitorul dispune de flotă proprie, infrastructură, echipamente specializate și resursele necesare pentru lansarea imediată a operațiunilor. Locația propusă respectă integral regulamentele Agenției Navale și ale Guvernului. Cu toate acestea, avizările au fost blocate succesiv de Apele Moldovei, Moldsilva și Poliția de Frontieră, ceea ce a dus la imposibilitatea deschiderii cheiului și la anularea sau suspendarea a zeci de contracte comerciale.

Efectele economice sunt deja vizibile: operatorul a fost nevoit să-și relocalizeze navele în portul Galați și să plătească costuri ridicate de andocare în porturi din afara Republicii Moldova. „Avem un cadru legal permisiv și un sector privat dispus să investească, dar instituțiile administrative se opun în mod sistemic. Este pierdută o oportunitate strategică”, notează economistul.

Rija subliniază că deschiderea unui chei provizoriu la Câșlița-Prut ar reprezenta o soluție imediată pentru fluidizarea exporturilor agricole și reducerea costurilor logistice. Transportul naval este unul dintre cele mai eficiente și ecologice moduri de transport, esențial în Uniunea Europeană pentru mobilitate durabilă, reducerea emisiilor și integrarea în lanțurile logistice internaționale. Deși Nistrul nu poate fi utilizat în prezent din cauza situației geopolitice regionale, Prutul rămâne o rută accesibilă, cu potențial exploatabil imediat.

În trecut, pe Prut erau transportate până la 1 milion de tone de mărfuri anual. Navigația a fost afectată de sedimentare, obstacole naturale și lipsa lucrărilor de întreținere. Cu toate acestea, Rija afirmă că revenirea Prutului în circuitul logistic nu necesită dragaje masive, ci doar lucrări țintite în zone critice — lucrări pe care operatorii privați sunt dispuși să le finanțeze fără implicarea bugetului de stat.

Mai mult, economistul menționează că pontoanele de acostare permit lansarea rapidă a cheiurilor temporare, fără investiții hidrotehnice complexe. Astfel de soluții sunt compatibile cu Strategia de Mobilitate 2030 și cu Planul Național de Aderare, care promovează transportul multimodal și durabil.

În același timp, Portul Giurgiulești – utilizat strict pentru import-export – nu valorifică rolul de hub de transbordare între nave maritime și nave mici pentru transportul pe Prut. O modernizare în acest sens ar reduce presiunea asupra rutelor rutiere și ar diversifica opțiunile logistice ale țării.

O altă problemă majoră ține de degradarea sectorului naval: pe Prut și Nistru sunt înregistrate 63 de nave, dar niciuna nu poate fi exploatată din cauza stării tehnice, iar din 651 de nave înscrise în registrul fluvial din 2003 până azi, doar 6 operatori sunt rezidenți ai Republicii Moldova. „Avem un potențial istoric și logistic uriaș, dar complet nevalorificat”, avertizează Rija.

La finalul anului 2025, proiectul cheiurilor temporare rămâne suspendat, în pofida cadrului legal, interesului investitorilor și presiunilor sectorului agricol. „Deblocarea acestui proiect ar deschide rute logistice noi, ar reduce costurile de transport și ar spori competitivitatea exporturilor Moldovei. Fiecare lună pierdută menține agricultorii și operatorii logistici în dezavantaj competitiv”, conchide economistul.