Fermierii din Coreea de Sud vor să vândă în continuare carne de câine

Ciocniri violente au avut loc între fermierii sud-coreeni și poliție la un miting organizat de cei care se opun interzicerii consumului și comercializării de carne de câine.

Aproximativ 200 de fermieri sud-coreeni care cresc câini pentru consumul uman de carne au organizat joi un miting. Aceștia au cerut guvernului să renunțe la planul de interzicere a acestei industrii.

Fermierii au încercat să intre cu un camion pe strada din fața biroului prezidențial

În mașină se aflau câini în cuști pe care fermierii intenționau să îi elibereze la fața locului. Ei au fost blocați de poliție.

Ulterior, fermierii s-au luptat cu poliția care a ridicat baricade pentru a-i împiedica pe protestatari să traverseze strada și să ajungă la biroul prezidențial. Trei protestatari au fost reținuți de poliție.

Partidul de guvernământ al președintelui Yoon Suk Yeol a introdus un proiect de lege pentru a interzice creșterea și vânzarea de câini pentru consum. Proiectul include compensații financiare pentru fermierii forțați să își închidă afacerea într-o perioadă de trei ani.

Fermierii sunt nemulțumiți de valoarea compensațiilor și susțin că nu au fost consultați

Un sondaj Gallup Korea de anul trecut a arătat că aproape două treimi dintre respondenți se opun consumului de carne de câine. Doar 8% dintre ei au declarat că au mâncat câine în ultimul an, în scădere de la 27% în 2015.

Mulți dintre cei implicați în fermele de câini și în industria acestei practici controversate se luptă să anuleze decizia guvernului.

Fermierii care cresc câini și proprietarii restaurantelor care servesc preparate de acest fel au organizat proteste, nemulțumiți de promisiunile primite.

De asemenea, ei acuză că această lege le-ar limita opțiunile disponibile. Astăzi, această carne este consumată doar de persoanele în vârstă:

„Dacă trebuie să închid, având în vedere situația financiară în care mă aflu, într-adevăr nu există niciun răspuns la ceea ce pot face. Sunt în afacerea asta de 12 ani și este prea brusc”, a spus Lee Kyeong-sig, care conduce o fermă în afara Seulului, potrivit Reuters.

Încercările anterioare de a interzice carnea de câine au eșuat din cauza protestelor din industrie. De data aceasta, guvernul a spus că interdicția propusă va oferi industriei o perioadă de grație de trei ani. De asemenea, va fi oferit un sprijin financiar maxim posibil pentru cei afectați. Cu sprijinul publicului și sprijinul din parlament, există semne că interdicția ar putea deveni în curând lege.

Asociația Coreeană a Câinilor Comestibili spune că vor fi afectate mult mai multe ferme și restaurante decât cele citate de guvern. Asociația a spus că 3.500 de ferme care cresc 1,5 milioane de câini și 3.000 de restaurante vor trebui să se închidă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coreea #caine #fermieri #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.