Fiasco economic total! Slusari: PAS a îngropat banii statului în consum, fără nicio valoare adăugată

Fostul deputat și actual membru al Consiliului Energocom, Alexandr Slusari, a lansat un atac dur la adresa guvernării PAS, criticând în special politicile economice din ultimii patru ani și gestionarea resurselor financiare ale statului. Într-o postare recentă, Slusari a evitat să comenteze direct demisia ministrului Economiei, Dumitru Alaiba, argumentând că acesta reprezintă doar un simbol al unui eșec economic mai amplu.

Slusari susține că politicile economice promovate de guvernare au fost dezastruoase, ducând la stagnare economică și la un exod masiv al populației active. Potrivit acestuia, PIB-ul Republicii Moldova a înregistrat o creștere infimă de doar 0,7% într-un singur an, în timp ce în restul perioadei a fost în scădere. În paralel, deficitul Bugetului Asigurărilor Sociale a crescut de aproape două ori între 2021 și 2024, ajungând la 5 miliarde de lei, sumă acoperită din bugetul de stat.

Slusari mai subliniază că datoria de stat a atins 124 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din PIB. Deși această valoare nu este alarmantă în sine, problema reală este destinația fondurilor: „Banii au fost cheltuiți predominant pentru consum, fără a crea valoare adăugată”.

De asemenea, fostul parlamentar a criticat investițiile în infrastructura rurală, considerând că acestea nu sunt suficiente pentru a stopa depopularea satelor și declinul agriculturii: „Îngropați fierul inutil în pământ și faceți drumuri pe care va circula puțină lume”.

În final, Slusari pledează pentru o schimbare radicală de viziune economică, printr-un sprijin activ al activităților economice și al creării locurilor de muncă, inclusiv prin atragerea de fonduri europene destinate dezvoltării antreprenoriatului. El sugerează că statul ar trebui să devină co-investitor în sectoarele strategice, chiar dacă acest model contravine doctrinei liberale promovate de actuala guvernare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prabusire #economie #PAS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.