Finanțele renunță la sumele uriașe împrumutate de la bănci! Datoria de stat internă s-a comprimat cu 619 mil. de lei

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a scăzut cu 619,3 milioane lei în opt luni ale anului și a constituit 32,6 miliarde de lei la sfârșitul lunii august, însă față de luna precedentă s-a majorat cu 612,81 milioane lei arată, datele Ministerului Finanțelor.

Recordul datoriei de stat interne a fost înregistrat la sfârșitul anului 2021 și a însumat 34,3 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor explică reducerea datoriei de stat interne urmare a scăderii valorilor mobiliare emise pe piața primară.

Statul are de rambursat 18 miliarde de lei pentru titlurile de stat, cu 735,6 milioane de lei mai puțin decât la sfârșitul anului 2021.

În același timp, titlurile de stat convertite la sfârșitul lunii august 2022 reprezentau 2,2 miliarde de lei, în creștere cu, 116,2 mil lei. Rata medie ponderată a dobânzii la VMS vândute la licitații a fost de 15,81% (pe tipuri de VMS: 91 de zile – 14,2%, 182 de zile – 15,57%, 364 de zile – 16,56%, 2 ani – 18,3%, 3 ani – 13,02%, 5 ani – 9,67%, 7 ani – 10%), în creștere cu 10,73 puncte procentuale, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

#datoria #titluri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.