Fisură în ″podul energetic″ al Moldovei: Persistă datoria de zeci de milioane de dolari, privatizată de România

Republica Moldova a pierdut în primă instanță un proces deschis în justiția românească, prin care încearcă să scape de o datorie istorică de zeci de milioane de dolari, rămasă neachitată, pentru importuri de energie electrică de la România efectuate acum un sfert de secol, în anii 1999-2000, relevă documente analizate de Profit.ro.

Marea problemă este că respectiva creanță se află de ani buni în posesia unor creditori privați, după ce le-a fost vândută pe bucăți de către o companie a statului român, ajunsă ulterior în faliment. Astfel că simpla voința politică a actualului Guvern de la București, în condițiile geopolitice de acum, de a renunța la urmărirea datoriei, așa cum prevede un act normativ din anul 2000, nu este suficientă pentru stingerea debitului, fiind nevoie și de compensarea financiară a posesorilor din momentul de față ai creanței, cel puțin pentru banii plătiți pe ea, plus dobânzi.

În rezumat, istoria datoriei, prezentată anterior în detaliu de Profit.ro, cu un an în urmă, începe în noiembrie 1998, când separatiștii de la Tiraspol au oprit livrările centralei de la Cuciurgan către restul Republicii Moldova, după ce Chișinăul a refuzat dublarea prețului de vânzare solicitată de Transnistria, iar Ucraina și-a redus la rândul ei drastic exporturile curent electric în Basarabia.

În aceste condiții, Guvernul Republicii Moldova a cerut ajutor de urgență din partea României, iar în ianuarie 1999 a fost încheiat un contract de export de energie între CONEL din România și Moldtranselectro din Republica Moldova, fostele companii energetice de stat integrate din cele două țări, de dinaintea de divizarea lor pe tipuri de operațiuni (producție pe categorii de combustibil, transport, distribuție, furnizare etc). Contractul a fost prelungit succesiv prin acte adiționale până la 31 decembrie 2000.

După expirarea contractului, în anul 2000, datoriile neplătite ale Moldtranselectro față de CONEL erau indicate la circa 32 milioane dolari. Între timp, tot în anul 2000, CONEL a fost împărțită în 4 companii (Hidroelectrica, Termoelectrica, Electrica și Transelectrica), iar creanța asupra Moldtranselectro a ajuns în posesia Termoelectrica.

În același an, Guvernul Isărescu a emis o ordonanță de urgență, aflată în vigoare, ce stipulează că creanța de 32 milioane dolari a Termoelectrica asupra Moldtranselectro va fi preluată de către statul român, prin Ministerul Industriei și Resurselor (actualmente al Energiei), și ulterior stinsă în condiții stabilite prin acord încheiat între România și Republica Moldova.

În iunie 2023, Chișinăul a transmis public că, în cadrul unei reuniuni bilaterale a grupului de lucru în domeniu, conducerile ministerelor Energiei din Republica Moldova și România au convenit să soluționeze chestiunea datoriei istorice. „Am convenit să închidem capitolul datoriilor pentru un contract de livrare a energiei electrice din România în Republica Moldova din anii 1999-2000, datorii care au fost stinse, dar anumite procese tehnice de radiere din registrele contabile nu au fost finalizate”, a declarat atunci ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Moldtranselectro a pierdut procesul din România în decembrie 2023, iar cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor de la București, pentru stingerea datoriei istorice în condițiile ordonanței din 2000, i-a fost respinsă ca neavând de fapt legătură juridică cu solicitarea principală, cea de anulare a hotărârii arbitrale din 2004.

În instanță, Moldtranselectro a mai încercat să invoce faptul că nu a aflat de existența OUG-ului românesc ″salvator″ din anul 2000 decât în toamna lui 2022, dintr-o scrisoare primită atunci de la Ministerul român al Energiei, pe care a depus-o la dosar și în care se vorbește despre ″confirmarea îndeplinirii în fapt a OUG nr. 79/16.06.2000″. Argumentul putea evita termenul de prescriere a solicitării de anulare a hotărârii arbitrale din 2004. Instanța nu i-a acceptat însă argumentul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#energia #curent #datorie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.