Fitilul războiului din coastele Moldovei. Criza Rusia-Ucraina fierbe. NATO: „Trebuie să fim pregătiţi de o ciocnire”

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg subliniază că Vladimir Putin continuă să trimită trupe la graniţa Ucrainei cu Rusia.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg s-a întâlnit cu Olga Stefanishyna, viceprim-ministrul Ucrainei pentru integrarea europeană şi euro-atlantică. În timp ce atenţia este îndreptată către Kazahstan, criza de la graniţa ucraineană-rusă rămâne delicată, iar îngrijorarea NATO este mare, crie mediafax.ro.

Creşterea forţelor ruse la graniţele Ucrainei, inclusiv a vehiculelor grele, continuă. Şedinţa de astăzi a comisiei NATO-Ucraina este o ocazie excelentă de a reitera Rusiei că, dacă va alege calea confruntării, vor exista costuri politice şi economice mari”, a declarat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul punctului de presă cu deputatul. Prim-ministrul pentru integrarea europeană şi euro-atlantică a Ucrainei, Olga Stefanishyna.

Decizia Moscovei de a participa la o întâlnire în cadrul consiliului Rusia-NATO este un semn pozitiv – a adăugat Stoltenberg -. Vom asculta preocupările ruseşti, dar dacă se doreşte stabilirea unui dialog semnificativ, şi Moscova trebuie să le ia în considerare pe ale noastre. Venim la întâlnirile din această săptămână dând dovadă de bună voinţă, muncind din greu pentru a găsi o soluţie paşnică: găsirea unui acord cu Rusia este posibilă. Dar trebuie să fim pregătiţi dacă Moscova alege calea confruntării”.

Stefanishyna nu este însă optimistă: «Toţi trebuie să ne dăm seama că revendicările Moscovei – privind garanţiile de securitate în Europa, n.d. – nu sunt poziţii de negociere: Rusia nu vrea altceva decât să-şi impună agenda. Orice discuţie despre securitatea în Europa trebuie să înceapă cu retragerea forţelor ruse de pe teritoriul ucrainean. Cu toate acestea, Rusia calculează greşit şi subestimează unitatea Aliaţilor. Poziţia noastră a fost întotdeauna clară: nu se vorbeşte despre Ucraina fără Ucraina la masă. Şi şedinţa de astăzi a comisiei NATO-Ucraina este un semnal în acest sens”.

#trupe #NATO #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.