Fiul unui oligarh rus a fost arestat în Norvegia. De ce este acuzat

19 Oct. 2022, 16:28
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
19 Oct. 2022, 16:28 // Actual //  MD Bani

Poliţia norvegiană a anunţat miercuri o nouă arestare a unui rus acuzat că a pilotat în mod ilegal o dronă deasupra teritoriului norvegian, de data aceasta în arhipelagul strategic Svalbard în Arctica, informează AFP, citată de Agerpres.

Identitatea suspectului nu a fost dezvăluită, însă potrivit site-ului Barents Observer, este vorba de fiul „unui om de afaceri rus cunoscut” şi „asociat apropiat al lui Vladimir Putin”.

Este vorba de a şaptea arestare, în decurs de numai câteva zile, a unor cetăţeni ruşi acuzaţi că au pilotat ilegal sau că au încălcat interdicţii de a fotografia în această ţară scandinavă ce se învecinează cu Rusia şi care este de acum principalul furnizor de gaz spre Europa.

Arestarea, care a avut loc luni la Hammerfest în nordul Norvegiei, a vizat un bărbat de 47 de ani cu dublă cetăţenie, rusă şi britanică, a anunţat poliţia regională din Finnmark.

„Suspectul a recunoscut că a pilotat o dronă deasupra Svalbard”, a precizat o responsabilă a poliţiei, Anja Mikkelsen.

Situat la circa o mie de kilometri de Polul Nord, arhipelagul Svalbard (Spitzberg) este un teritoriu norvegian cu amplasament strategic în centrul Arcticii şi găzduieşte o comunitate rusă relativ importantă, statutul său juridic autorizând exploatarea anumitor resurse de către cetăţeni străini. Bărbatul a fost plasat în detenţie provizorie timp de două săptămâni, iar dronele şi materialele electronice au fost confiscate, a adăugat poliţia.

O dronă a fost semnalată miercuri dimineaţa şi lângă aeroportul din Bergen (vest), fapt care a necesitat o scurtă întrerupere a traficului.

La rândul său, ambasada Rusiei la Oslo a criticat luni „psihoza” care, potrivit ei, a cuprins ţările scandinave cu privire la „turişti (ruşi) obişnuiţi”, victime ale unei interdicţii „nejustificate” şi „discriminatorii”. După presupusa sabotare a gazoductelor Nord Stream 1 şi 2 în Marea Baltică vecină, Norvegia şi-a întărit securitatea în jurul infrastructurilor sale, în special a instalaţiilor sale petroliere şi gaziere. De asemenea, din februarie, la fel ca multe alte ţări occidentale, guvernul de la Oslo a interzis ruşilor survolarea teritoriului norvegian, cu avionul sau cu drona. Orice încălcare este pasibilă de trei ani de închisoare.

Realitatea Live

18 Feb. 2026, 07:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Feb. 2026, 07:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.