FlyOne Armenia interzisă în continuare să zboare în UE

Comisia a actualizat Lista UE de Siguranță Aeriană. Companiile incluse în listă nu a voie să zboare în Uniunea Europeană, deoarece nu îndeplinesc standardele internaționale de siguranță, arată un comunicat al Comisiei Europene.

În urma actualizării de ieri, un total de 129 de companii aeriene sunt interzise de pe cerul UE:

101 companii aeriene certificate în 15 state, din cauza supravegherii inadecvate a siguranței de către autoritățile aviatice din aceste state;

22 de companii aeriene certificate în Rusia, precum și 6 companii aeriene individuale din alte state, pe baza unor deficiențe grave de siguranță identificate: Air Zimbabwe (Zimbabwe), Avior Airlines (Venezuela), Blue Wing Airlines (Suriname), Iran Aseman Airlines (Iran), Fly Bagdad (Irak) și Iraqi Airways (Irak).

Două companii aeriene suplimentare fac obiectul restricțiilor operaționale și pot zbura în UE numai cu anumite tipuri de aeronave: Iran Air (Iran) și Air Koryo (Coreea de Nord).

Totodată, în listă se regăsește și compania aeriană Fly One Armenia (toate companiile din Armenia au interdicție să zboare în UE urmare a sanțiunilor impuse țărilor care susțin Rusia) care are conexiuni cu fostul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari. Fly One din Moldova deține 46 la sută din FlyOne Armenia, potrivit hetq.am.

Referindu-se la componenta moldovenească a afacerii, jurnaliștii armeni scriu că proprietarii „Fly One” sunt persoane legate de numele unor foști demnitari ai Republicii Moldova. O cotă de 40% îi aparține Mariei Cebotari, soția fostului ministru al Justiției din Moldova în anii 2015-2017 Vladimir Cebotari, iar 10% surorii acestui fost oficial. Mariana Tabuică.

Actualizarea listei UE de siguranță aeriană se bazează pe opinia unanimă a experților în siguranța aviației din statele membre, care s-au reunit la Bruxelles în perioada 14-16 noiembrie 2023, sub auspiciile Comitetului UE pentru Siguranța Aeriană. Acest comitet este prezidat de Comisia Europeană cu sprijinul EASA. Comisia pentru transport a Parlamentului European sprijină, de asemenea, actualizarea. Deciziile din Lista UE pentru Siguranța Aeriană se bazează pe standardele internaționale de siguranță și în special pe standardele decretate de Organizația Aviației Civile Internaționale (ICAO).

#flyone #companie #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul OPEC+, care reunește 23 de state exportatoare de petrol, inclusiv Rusia și Arabia Saudită, a anunțat joi o majorare spectaculoasă a producției de țiței, începând cu luna mai – cea mai mare din ultimii cinci ani. Decizia vine la scurt timp după apelurile insistente ale fostului președinte american, Donald Trump, ca statele cartelului să crească producția și să contribuie la scăderea prețurilor.

Potrivit anunțului, opt țări membre OPEC+, printre care Arabia Saudită, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak, vor crește producția zilnică cu 411.000 de barili – de trei ori mai mult decât planul inițial, care prevedea o majorare lunară de 138.000 de barili.

Este cea mai amplă creștere a ofertei de petrol de la revenirea post-pandemie din 2020, când OPEC+ a început să reintroducă volumele tăiate în timpul crizei sanitare.

Valul de petrol care urmează să inunde piața globală a avut efecte imediate asupra bursei. Prețurile futures pentru petrolul Brent au scăzut cu peste 5%, coborând sub 70 de dolari pe baril, atingând la un moment dat 70,16 USD la bursa din Londra.

„Dacă țările OPEC și-ar fi dorit cu adevărat să doboare prețurile, cum cerea Trump, momentul ales este perfect”, a comentat Harry Tchilinguirian, analist-șef la Onyx Commodities. „Piața globală deja se teme de o recesiune provocată de valul tarifelor impuse de Trump. Acum riscul este să se declanșeze o furtună perfectă”.

Potrivit unui raport confidențial al Băncii Centrale a Rusiei, citat de presa rusă, piața mondială a petrolului riscă să intre într-un ciclu prelungit de prețuri joase, care ar putea pune în pericol aproape jumătate din veniturile de export ale Rusiei.

Oficialii ruși avertizează că o astfel de criză ar putea fi comparabilă cu șocul petrolier din anii 1980, care a precedat colapsul economic al URSS. La acea vreme, Arabia Saudită a triplat producția, determinând prăbușirea prețurilor de la 30 USD la 10-15 USD/baril – un moment istoric care a declanșat un crunt deficit valutar și falimentul regimului sovietic.