FlyOne Armenia interzisă în continuare să zboare în UE

Comisia a actualizat Lista UE de Siguranță Aeriană. Companiile incluse în listă nu a voie să zboare în Uniunea Europeană, deoarece nu îndeplinesc standardele internaționale de siguranță, arată un comunicat al Comisiei Europene.

În urma actualizării de ieri, un total de 129 de companii aeriene sunt interzise de pe cerul UE:

101 companii aeriene certificate în 15 state, din cauza supravegherii inadecvate a siguranței de către autoritățile aviatice din aceste state;

22 de companii aeriene certificate în Rusia, precum și 6 companii aeriene individuale din alte state, pe baza unor deficiențe grave de siguranță identificate: Air Zimbabwe (Zimbabwe), Avior Airlines (Venezuela), Blue Wing Airlines (Suriname), Iran Aseman Airlines (Iran), Fly Bagdad (Irak) și Iraqi Airways (Irak).

Două companii aeriene suplimentare fac obiectul restricțiilor operaționale și pot zbura în UE numai cu anumite tipuri de aeronave: Iran Air (Iran) și Air Koryo (Coreea de Nord).

Totodată, în listă se regăsește și compania aeriană Fly One Armenia (toate companiile din Armenia au interdicție să zboare în UE urmare a sanțiunilor impuse țărilor care susțin Rusia) care are conexiuni cu fostul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari. Fly One din Moldova deține 46 la sută din FlyOne Armenia, potrivit hetq.am.

Referindu-se la componenta moldovenească a afacerii, jurnaliștii armeni scriu că proprietarii „Fly One” sunt persoane legate de numele unor foști demnitari ai Republicii Moldova. O cotă de 40% îi aparține Mariei Cebotari, soția fostului ministru al Justiției din Moldova în anii 2015-2017 Vladimir Cebotari, iar 10% surorii acestui fost oficial. Mariana Tabuică.

Actualizarea listei UE de siguranță aeriană se bazează pe opinia unanimă a experților în siguranța aviației din statele membre, care s-au reunit la Bruxelles în perioada 14-16 noiembrie 2023, sub auspiciile Comitetului UE pentru Siguranța Aeriană. Acest comitet este prezidat de Comisia Europeană cu sprijinul EASA. Comisia pentru transport a Parlamentului European sprijină, de asemenea, actualizarea. Deciziile din Lista UE pentru Siguranța Aeriană se bazează pe standardele internaționale de siguranță și în special pe standardele decretate de Organizația Aviației Civile Internaționale (ICAO).

#flyone #companie #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Senatul României a adoptat tacit propunerea legislativă privind înființarea „Fondului Moldova”, un fond de investiții alternativ cu capital public și privat, organizat ca societate pe acțiuni, cu sediul în România. Decizia a fost constatată în această săptămână, după ce termenul de dezbatere a expirat pe 26 noiembrie, fiind anunțată în plen de președintele Senatului, Mircea Abrudean, scrie financialintelligence.ro.

Potrivit inițiativei, „Fondul Moldova” are ca obiectiv mobilizarea de resurse financiare pentru investiții strategice pe teritoriul Republicii Moldova, în sectoare precum infrastructură, energie, transport, digitalizare, educație, sănătate, agricultură și industrie. Scopul declarat este integrarea economică progresivă a Republicii Moldova în spațiul românesc și european.

Fondul va fi considerat entitate de interes public strategic și va funcționa doar după autorizarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, conform regimului aplicabil fondurilor de investiții de tip închis.

Capitalul social inițial este stabilit la 1,25 miliarde lei românești, echivalentul a circa 250 milioane de euro, împărțit în 25 milioane de acțiuni, subscris integral de statul român prin Ministerul Finanțelor, din fonduri alocate prin bugetul anual. Ulterior, după obținerea autorizației, fondul ar urma să lanseze o ofertă publică inițială pentru emiterea a încă 25 milioane de acțiuni destinate investitorilor români și străini. De asemenea, capitalul ar putea fi majorat anual cu până la 10 milioane de acțiuni noi, cu aprobarea acționarilor.

Investițiile avute în vedere includ proiecte de infrastructură rutieră, energetică și digitală, sanitară și educațională, dezvoltare urbană, industrii prelucrătoare, agricultură și inovare tehnologică, inclusiv proiecte de interconectare transfrontalieră.

„Această inițiativă nu este doar un proiect economic, ci o investiție în viitorul comun al celor două state românești”, se subliniază în expunerea de motive.

Propunerea legislativă merge acum la Camera Deputaților, care are rolul decizional.