FlyOne Armenia interzisă în continuare să zboare în UE

Comisia a actualizat Lista UE de Siguranță Aeriană. Companiile incluse în listă nu a voie să zboare în Uniunea Europeană, deoarece nu îndeplinesc standardele internaționale de siguranță, arată un comunicat al Comisiei Europene.

În urma actualizării de ieri, un total de 129 de companii aeriene sunt interzise de pe cerul UE:

101 companii aeriene certificate în 15 state, din cauza supravegherii inadecvate a siguranței de către autoritățile aviatice din aceste state;

22 de companii aeriene certificate în Rusia, precum și 6 companii aeriene individuale din alte state, pe baza unor deficiențe grave de siguranță identificate: Air Zimbabwe (Zimbabwe), Avior Airlines (Venezuela), Blue Wing Airlines (Suriname), Iran Aseman Airlines (Iran), Fly Bagdad (Irak) și Iraqi Airways (Irak).

Două companii aeriene suplimentare fac obiectul restricțiilor operaționale și pot zbura în UE numai cu anumite tipuri de aeronave: Iran Air (Iran) și Air Koryo (Coreea de Nord).

Totodată, în listă se regăsește și compania aeriană Fly One Armenia (toate companiile din Armenia au interdicție să zboare în UE urmare a sanțiunilor impuse țărilor care susțin Rusia) care are conexiuni cu fostul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari. Fly One din Moldova deține 46 la sută din FlyOne Armenia, potrivit hetq.am.

Referindu-se la componenta moldovenească a afacerii, jurnaliștii armeni scriu că proprietarii „Fly One” sunt persoane legate de numele unor foști demnitari ai Republicii Moldova. O cotă de 40% îi aparține Mariei Cebotari, soția fostului ministru al Justiției din Moldova în anii 2015-2017 Vladimir Cebotari, iar 10% surorii acestui fost oficial. Mariana Tabuică.

Actualizarea listei UE de siguranță aeriană se bazează pe opinia unanimă a experților în siguranța aviației din statele membre, care s-au reunit la Bruxelles în perioada 14-16 noiembrie 2023, sub auspiciile Comitetului UE pentru Siguranța Aeriană. Acest comitet este prezidat de Comisia Europeană cu sprijinul EASA. Comisia pentru transport a Parlamentului European sprijină, de asemenea, actualizarea. Deciziile din Lista UE pentru Siguranța Aeriană se bazează pe standardele internaționale de siguranță și în special pe standardele decretate de Organizația Aviației Civile Internaționale (ICAO).

#flyone #companie #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.