FlyOne Armenia interzisă în continuare să zboare în UE

Comisia a actualizat Lista UE de Siguranță Aeriană. Companiile incluse în listă nu a voie să zboare în Uniunea Europeană, deoarece nu îndeplinesc standardele internaționale de siguranță, arată un comunicat al Comisiei Europene.

În urma actualizării de ieri, un total de 129 de companii aeriene sunt interzise de pe cerul UE:

101 companii aeriene certificate în 15 state, din cauza supravegherii inadecvate a siguranței de către autoritățile aviatice din aceste state;

22 de companii aeriene certificate în Rusia, precum și 6 companii aeriene individuale din alte state, pe baza unor deficiențe grave de siguranță identificate: Air Zimbabwe (Zimbabwe), Avior Airlines (Venezuela), Blue Wing Airlines (Suriname), Iran Aseman Airlines (Iran), Fly Bagdad (Irak) și Iraqi Airways (Irak).

Două companii aeriene suplimentare fac obiectul restricțiilor operaționale și pot zbura în UE numai cu anumite tipuri de aeronave: Iran Air (Iran) și Air Koryo (Coreea de Nord).

Totodată, în listă se regăsește și compania aeriană Fly One Armenia (toate companiile din Armenia au interdicție să zboare în UE urmare a sanțiunilor impuse țărilor care susțin Rusia) care are conexiuni cu fostul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari. Fly One din Moldova deține 46 la sută din FlyOne Armenia, potrivit hetq.am.

Referindu-se la componenta moldovenească a afacerii, jurnaliștii armeni scriu că proprietarii „Fly One” sunt persoane legate de numele unor foști demnitari ai Republicii Moldova. O cotă de 40% îi aparține Mariei Cebotari, soția fostului ministru al Justiției din Moldova în anii 2015-2017 Vladimir Cebotari, iar 10% surorii acestui fost oficial. Mariana Tabuică.

Actualizarea listei UE de siguranță aeriană se bazează pe opinia unanimă a experților în siguranța aviației din statele membre, care s-au reunit la Bruxelles în perioada 14-16 noiembrie 2023, sub auspiciile Comitetului UE pentru Siguranța Aeriană. Acest comitet este prezidat de Comisia Europeană cu sprijinul EASA. Comisia pentru transport a Parlamentului European sprijină, de asemenea, actualizarea. Deciziile din Lista UE pentru Siguranța Aeriană se bazează pe standardele internaționale de siguranță și în special pe standardele decretate de Organizația Aviației Civile Internaționale (ICAO).

#flyone #companie #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.